Parlamentul României adopta prezenta lege.

TITLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. Prevederile prezentului statut se aplica personalului didactic de predare, didactic auxiliar si de conducere din întregul sistem de învatamânt de stat si particular, personalului didactic care îndeplineste functii de îndrumare si de control, precum si celorlalte categorii de personal didactic, nominalizate în statut.

Art. 2. Prezenta lege reglementeaza:
a) functiile, competentele, responsabilitatile, drepturile si obligatiile specifice personalului didactic si didactic auxiliar, precum si ale celui de conducere, de îndrumare si de control;
b) conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si functiilor didactice, didactice auxiliare, a functiilor de conducere, de îndrumare si de control, precum si conditiile si modalitatile de eliberare din aceste posturi si functii, de încetare a activitatii si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar;
c) sistemul de perfectionare si de evaluare;
d) criteriile de normare si de salarizare, de acordare a distinctiilor si a premiilor, de aplicare a sanctiunilor.

Art. 3. (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învatamânt responsabile cu instructia si educatia.
(2) Din personalul didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc conditiile de studii prevazute de lege, care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor, o conduita morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea functiei.

Art. 4. (1) Încadrarea si mentinerea într-o functie didactica sau didactica auxiliara, precum si într-o functie de conducere, de îndrumare si de control sunt conditionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Învatamântului împreuna cu Ministerul Sanatatii. Incompatibilitatile de ordin medical cu functia didactica sunt stabilite prin protocol între cele doua ministere mentionate.
(2) Nu pot ocupa posturile mentionate la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilita printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva de condamnare penala.
(3) În situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala, conducerea unitatii sau a institutiei de învatamânt poate solicita, cu acordul consiliului profesoral sau al consiliului facultatii, un nou examen medical complet. Aceeasi prevedere se aplica, în mod similar, functiilor
de conducere, de îndrumare si de control, precum si personalului din unitatile conexe învatamântului.
(4) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare si de control în învatamânt persoanele care desfasoara activitati incompatibile cu demnitatea functiei didactice, cum sunt:
a) prestarea de catre cadrul didactic a oricarei activitati comerciale în incinta unitatii de învatamânt sau în zona limitrofa;
b) comertul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;
c) practicarea, în public, a unor activitati cu componenta lubrica sau altele care implica exhibarea, în maniera obscena, a corpului.
(5) Personalul didactic, didactic auxiliar, de îndrumare, de conducere si de control, care se considera nedreptatit, poate solicita o expertiza a capacitatii de munca.

TITLUL II
Învatamântul preuniversitar

CAPITOLUL I
Functiile didactice si didactice auxiliare. Conditiile pentru ocuparea acestora

Sectiunea 1
Functiile didactice si didactice auxiliare

Art. 5. (1) Functiile didactice sunt:
a) în învatamântul prescolar: educator/educatoare; institutor/institutoare;
b) în învatamântul primar: învatator/învatatoare; institutor/institutoare;
c) în învatamântul secundar: profesor, profesor-psihopedagog, maistru-instructor;
d) în învatamântul special si în comisiile de expertiza complexa: educatoare/educator, învatator, învatator itinerant, institutor, profesor, profesor itinerant, profesor de educatie speciala, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog scolar, profesor-logoped, maistru-instructor, învatator-educator, profesor-educator.
(2) În unitatile conexe învatamântului preuniversitar functiile didactice sunt:
a) în casele de copii: educatoare/educator, institutor-educator, învatator-educator, profesor-educator, profesor-logoped, psihopedagog;
b) în centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog;
c) în centrele logopedice interscolare si în cabinetele scolare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie;
d) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat;
e) în cluburile sportive scolare: profesor, antrenor;
f) în unitatile cu activitati extrascolare: educator/educatoare, învatator, institutor, profesor, maistru-instructor, antrenor.

Art. 6. (1) Functiile didactice auxiliare sunt:
a) bibliotecar, documentarist, redactor;
b) informatician;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog scolar;
f) instructor-animator, instructor de educatie extrascolara;
g) asistent social;
h) corepetitor.
(2) Ministerul Învatamântului, în colaborare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, este autorizat ca, în functie de dinamica învatamântului, sa stabileasca noi functii didactice auxiliare.

Sectiunea a 2-a
Conditiile pentru ocuparea functiilor didactice si didactice auxiliare

Art. 7. (1) Pentru ocuparea functiilor didactice trebuie îndeplinite urmatoarele conditii de studii:
a) pentru functia de educator/educatoare în învatamântul prescolar: absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic sau a unei scoli echivalente, ori absolvirea cu diploma de licenta sau de absolvire, urmata de un curs în domeniul psihopedagogic si metodic specific;
b) pentru functia de învatator: absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic, sectia pentru învatatori, sau a sectiei educatoare-învatatori ori a unei scoli echivalente;
c) pentru functia de institutor: absolvirea cu examen de diploma a colegiului universitar pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei scoli echivalente, urmata de absolvirea unei institutii de învatamânt superior de lunga sau de scurta durata ori de absolvirea cu diploma de licenta sau de absolvire, urmata de un curs specific în domeniul psihopedagogic si metodic;
d) pentru functia de profesor în învatamântul gimnazial si în învatamântul profesional: absolvirea, cu examen de licenta ori examen de absolvire, a unei institutii de învatamânt superior sau a unui colegiu pedagogic de profilul postului sau absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate în acest scop de Ministerul Învatamântului, studii aprofundate, studii academice postunivesitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului, precum si îndeplinirea conditiei cerute de art. 68 din Legea învatamântului nr. 84/1995, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996);
e) pentru functia de profesor în învatamântul liceal si postliceal: absolvirea cu examen de licenta a unei institutii de învatamânt superior de lunga durata sau echivalenta acesteia, în profilul postului, sau absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate în acest scop de Ministerul Învatamântului, studii aprofundate, studii academice post-universitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului, precum si îndeplinirea conditiei cerute de art. 68 din Legea învatamântului nr. 84/1995;
f) pentru functia de maistru-instructor: absolvirea cu examen de diploma a unei scoli postliceale în domeniu, precum si efectuarea unui stagiu de cel putin 3 ani în domeniu; pentru aceasta functie trebuie îndeplinita si conditia prevazuta la art. 68 din Legea învatamântului nr. 84/1995.
(2) Pentru ocuparea functiilor didactice prevazute la art. 5 alin. (1) lit. d), în învatamântul special trebuie îndeplinite, dupa caz, conditiile de studii mentionate la alin. (1), precum si un stagiu atestat de pregatire teoretica si practica în educatia speciala.
(3) Pentru ocuparea functiilor didactice din unitatile conexe învatamântului preuniversitar trebuie îndeplinite, în mod corespunzator, conditiile de studii prevazute la alin. (1).
(4) Pentru ocuparea functiei de antrenor în cluburile sportive scolare, în palatele si în cluburile copiilor, se cere absolvirea cu diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei institutii de învatamânt postliceal sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport respectiva si îndeplinirea conditiei prevazute la art. 68 din Legea învatamântului nr. 84/1995.

Art. 8. Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite urmatoarele conditii de studii:
a) pentru functia de bibliotecar, de documentarist si de redactor: absolvirea cu examen de diploma a unei institutii de învatamânt, sectia de biblioteconomie, sau a altor institutii de învatamânt ai caror absolventi au studiat în timpul scolarizarii disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa functia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor si alti absolventi ai învatamântului superior, postliceal sau liceal cu diploma, pe perioada determinata, daca au urmat un curs de initiere în domeniu;
b) pentru functia de informatician: absolvirea cu diploma a unei institutii de învatamânt superior sau a unei unitati de învatamânt preuniversitar, de profil;
c) pentru functia de laborant si de tehnician: absolvirea cu examen de diploma, în profilul postului, a unei scoli postliceale sau a liceului, urmata de un curs de initiere în domeniu, în conditiile stabilite de Ministerul Învatamântului;
d) pentru functia de pedagog scolar : absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
e) pentru functia de instructor-animator : absolvirea cu diploma a unei institutii de învatamânt superior, a unei scoli postliceale, a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia, ori a altui liceu si absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea atestatului de aptitudini pentru aceasta functie;
f) pentru functia de instructor de educatie extrascolara: absolvirea unui liceu sau liceu pedagogic, cu diploma de bacalaureat;
g) pentru functia de asistent social: absolvirea unei institutii de învatamânt superior de profil, de lunga sau de scurta durata, cu examen de licenta sau de absolvire, sau a unei scoli sanitare postliceale ori a unei scoli postliceale de conducatori puericultori;
h) pentru functia de corepetitor: absolvirea unei institutii de învatamânt superior de profil, de lunga sau de scurta durata, ori a unui liceu de specialitate.

Sectiunea a 3-a
Ocuparea si eliberarea posturilor didactice si didactice auxiliare

Art. 9. (1) Posturile didactice pot fi ocupate cu personal titular, asociat sau suplinitor. Personalul didactic titular si cel asociat trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute la art. 7 si 8.
(2) Posturile didactice se ocupa prin concurs. Concursul consta în probe scrise, la angajarea titularilor, din probe scrise sau orale, la angajarea suplinitorilor, din interviu si din prezentarea unui curriculum vitae, la angajarea personalului didactic asociat. Concursurile se organizeaza în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului învatamântului, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 13.
(3) Coordonarea metodologica a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învatamântul de stat este asigurata de Ministerul Învatamântului, iar organizarea si desfasurarea acestora, de catre inspectoratele scolare, precum si de catre unitatile de învatamânt preuniversitar reprezentative, stabilite de Ministerul Învatamântului.
(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice în învatamântul particular se organizeaza de catre unitatea scolara respectiva, în conformitate cu prevederile alin. (2).

Art. 10. (1) Ordinea ocuparii posturilor didactice din învatamântul de stat este:
a) pretransferarea personalului didactic, la cerere, în aceeasi localitate sau în localitatea unde îsi are domiciliul, în limitele aceluiasi regim de mediu, în unitati de învatamânt echivalente sau într-o treapta inferioara de învatamânt, respectând prevederile art. 7 si ale art. 13 alin. (5), care se aplica în mod corespunzator; daca postul este solicitat de doua sau mai multe persoane, se organizeaza concurs;
b) transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desfiintarea unor unitati scolare; transferul se efectueaza în unitati scolare echivalente sau într-o treapta inferioara de învatamânt, în specialitate, în limitele aceluiasi regim de mediu, rural sau urban, ori din mediul urban în mediul rural;
c) detasarea în interesul învatamântului, prin concurs specific;
d) ocuparea, prin concurs, a posturilor declarate vacante;
e) detasarea, la cererea persoanelor interesate, prin concurs specific;
f) ocuparea, prin concurs, a posturilor rezervate si a posturilor ramase vacante în urma operatiunilor prevazute la lit. a) - e), prin suplinire, prin cumul sau prin plata cu ora, de catre personal suplinitor, titular sau asociat.
(2) Anual, posturile declarate vacante din învatamântul preuniversitar de stat si particular se aduc la cunostinta persoanelor interesate, cu cel putin 30 de zile înaintea concursului, prin publicare în presa centrala, locala si prin afisare la inspectoratele scolare si la unitatile de învatamânt respective.
(3) Calendarul activitatilor prevazute la alin. (1) si (2), tematica si conditiile de concurs se fac publice în fiecare an scolar, pâna la 15 noiembrie.

Art. 11. (1) Lucrarile privitoare la mobilitatea personalului didactic din învatamântul preuniversitar de stat sunt coordonate de o comisie, numita de inspectorul scolar general, având ca presedinte un inspector scolar general adjunct. Componenta comisiei si atributiile acesteia se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul învatamântului.
(2) Subiectele pentru probele scrise la concursurile organizate de inspectoratele scolare se stabilesc de Ministerul Învatamântului. Subiectele pentru concursurile organizate de unitatile de învatamânt particulare, autorizate provizoriu sau acreditate, se stabilesc de catre acestea.
(3) La concursurile organizate de inspectoratele scolare, lucrarile scrise pentru ocuparea posturilor vacante din învatamântul preuniversitar de stat se evalueaza de comisii, pe specialitati, instituite la nivelul centrului universitar responsabil cu perfectionarea personalului din judetele arondate.
(4) La concursurile organizate de unitatile de învatamânt, lucrarile scrise pentru ocuparea posturilor vacante din învatamântul preuniversitar de stat sau particular se evalueaza de comisii, pe specialitati, instituite la nivelul unitatii scolare respective.
(5) În învatamântul de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice se face de catre inspectoratul scolar. Angajarea pe post se face prin dispozitie a inspectorului scolar general. În învatamântul particular, validarea concursurilor si angajarea pe post se fac de catre conducerea unitatii si se comunica în scris inspectoratului scolar.
(6) Reprezentantii sindicatelor recunoscute la nivel national au drept de acces la documentele comisiei prevazute la alin. (1), dupa finalizarea acestora.
(7) Cheltuielile pentru lucrarile concursurilor sunt suportate de catre organizatori.

Art. 12. (1) Contestatiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învatamântul de stat se adreseaza inspectoratului scolar, în termen de 10 zile de la comunicarea rezultatelor.
(2) Contestatiile se solutioneaza prin reevaluarea lucrarilor în cauza de catre o comisie stabilita de rectorul institutiei de învatamânt superior unde a fost facuta evaluarea lucrarilor. Din aceasta comisie nu pot face parte persoanele care au asigurat corectarea la concurs a lucrarilor. Hotarârea acestei comisii este definitiva.
(3) Contestatiile privind rezultatele concursului în învatamântul particular se adreseaza unitatii organizatoare. Comisia care le va analiza va fi alcatuita din alti membri decât cei care au corectat în concurs lucrarile în cauza. Hotarârea comisiei de contestatii este definitiva.

Art. 13. (1) Prin restrângere de activitate se întelege situatia în care postul de educatoare, învatator, institutor si învatator-educator nu se mai încadreaza în sistemul de normare privind efectivele de prescolari sau de elevi prevazute de lege.
(2) Inspectoratul scolar are obligatia de a face publica, prin afisare la inspectorat si la unitatile de învatamânt vizate, lista posturilor supuse restrângerii de activitate, cu cel putin 30 de zile înaintea declansarii procedurilor prevazute la alin. (4) si (5).
(3) În cazul profesorilor si al maistrilor-instructori, restrângerea activitatii consta în diminuarea numarului de ore sub nivelul unei jumatati de norma, fara posibilitati de completare, în aceeasi scoala sau într-o scoala apropiata, cu ore de specialitate sau de specialitati înrudite, care pot fi predate de cadrul didactic în cauza.
(4) În cazul restrângerii activitatii unei unitati de învatamânt, se renunta, în ordine, la:
a) activitatea prestata prin cumul, prin plata cu ora sau prin suplinire;
b) activitatea prestata de personalul didactic care îndeplineste conditiile legale de pensionare;
c) activitatea prestata de personalul didactic care solicita plecarea din unitate pe motivul restrângerii postului în specialitate.
(5) În cazul în care restrângerea de activitate vizeaza doua sau mai multe persoane de aceeasi specialitate, în afara situatiei prevazute la alin. (3), se procedeaza la evaluare obiectiva sau la organizarea unui concurs, conform hotarârii consiliului profesoral al unitatii scolare. Evaluarea, respectiv concursul, este realizata de o comisie al carei presedinte este inspectorul scolar de specialitate. Evaluarea obiectiva, convertita în punctaj unitar stabilit de Ministerul Învatamântului, consta într-o inspectie scolara la clasa, cumulata cu: nivelul studiilor, gradul didactic sau titlul de doctor, media de absolvire, pentru stagiari, progresul scolar al elevilor, activitatea didactico-stiintifica, lucrari stiintifice, studii, articole, programe si manuale scolare, material didactic omologat, experimente didactice. Daca rezultatul evaluarii obiective nu conduce la departajare, se aplica, în ordine, urmatoarele criterii social-umanitare: sot/sotie cu domiciliul în localitate, parinti cu domiciliul în localitate, motive de sanatate care nu permit parasirea localitatii, sotul/sotia sa lucreze în învatamânt, alte cauze obiective, dovedite cu acte. Concursul se organizeaza conform prevederilor art. 9. Contestatiile se rezolva potrivit dispozitiilor art. 12. Reprezentantii sindicatelor recunoscute la nivel national participa, ca observatori, la toate etapele restângerii de activitate.

Art. 14. (1) Detasarea în interesul învatamântului, prevazuta la art. 10 alin. (1) lit. c), se face cu acordul persoanelor solicitate, pentru ocuparea unor posturi din unitati de învatamânt: gradinite, scoli sau clase constituite din elevi capabili de performante, la grupe, inclusiv de prescolari, sau clase alcatuite din copii cu cerinte speciale de educatie, unitati-pilot, unitati de aplicatie, unitati deficitare în personal didactic si pentru asigurarea conducerii unitatilor de învatamânt, precum si în functiile de îndrumare si de control.
(2) Detasarea personalului titular în învatamânt, în posturile mentionate la alin. (1), se poate efectua conform legii si cu acordarea drepturilor prevazute în contractul individual de munca, supus revizuirii anuale.
(3) Detasarea în posturile didactice prevazute la alin. (1) poate fi efectuata pe o durata de 1-4 ani, corespunzatoare unui ciclu de învatamânt, iar pentru functiile de conducere, de îndrumare si de control, pâna la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârsitul anului scolar respectiv.
(4) Persoana detasata îsi pastreaza calitatea de titular pe postul din unitatea de unde a fost detasata.
(5) Detasarea pe postul didactic rezervat înceteaza la revenirea titularului pe post.

Art. 15. Detasarea, la cererea persoanei interesate, se face prin concurs. La medii egale de concurs are prioritate persoana al carei sot este cadru didactic. Detasarea se face pe o perioada de cel mult doi ani scolari consecutivi, cu pastrarea calitatii de titular pe postul si la unitatea de unde a fost detasata.

Art. 16. (1) Posturile ramase vacante în urma operatiunilor prevazute la art. 10 lit. a):e), precum si cele rezervate conform art. 101 se pot ocupa prin concurs de catre suplinitorii care îndeplinesc conditiile prevazute la art. 4 si 7, pe o perioada de cel mult un an scolar, respectiv pâna la revenirea titularului pe post.
(2) Posturile publicate pentru suplinire se ocupa, cu prioritate, de catre candidatii care au participat la concursul organizat conform art. 10 lit. d), în ordinea mediilor obtinute, pe o perioada de un an scolar.
(3) Posturile prevazute la alin. (1), ramase vacante dupa operatiunile mentionate la alin. (2), se ocupa printr-un nou concurs organizat de inspectoratul scolar, la care pot participa candidatii care îndeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege.
(4) Orele ramase neocupate se atribuie de catre directorul scolii, prin cumul sau prin plata cu ora, personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate.
(5) Personalul didactic titular aflat în concediu fara plata nu poate fi încadrat în activitati de suplinire, cumul sau plata cu ora.
(6) În mod exceptional, în lipsa personalului didactic calificat, dupa epuizarea situatiilor prevazute la alin. (1):(4), pot fi încadrati, pe o durata de cel mult un an scolar, suplinitori fara studii corespunzatoare, care au absolvit cel putin liceul, cu diploma de bacalaureat, si care sunt testati prin interviu si lucrare scrisa, în profilul postului solicitat. Au prioritate persoanele în curs de calificare pentru învatamânt, carora li se asigura continuitatea pe post, daca acesta nu se ocupa prin concurs, si persoanele care au functionat în anul precedent cu statut de suplinitori, primind cel putin calificativul "bine". Personalul didactic necalificat este obligat sa participe periodic la cursuri de initiere în profilul postului si în metodica predarii disciplinei respective, organizate de inspectoratul scolar.

Art. 17. Eliberarea din învatamânt a personalului didactic titular, prin transfer în alt sector de activitate sau prin desfacerea contractului de munca, se face de catre organul care a dispus angajarea, potrivit legii.

Art. 18. Contestatiile privind mobilitatea personalului didactic, cu exceptia prevederilor art. 12, se rezolva de catre consiliul de administratie al inspectoratului scolar, cu respectarea dispozitiilor art. 11 alin. (6). Hotarârile acestuia sunt definitive si pot fi atacate numai prin procedurile contenciosului administrativ.

Art. 19. (1) Personalul didactic auxiliar din învatamânt se angajeaza prin concurs, potrivit prevederilor art. 8.
(2) Angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic auxiliar în unitatile de învatamânt cu personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie.
(3) Angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic auxiliar în unitatile de învatamânt fara personalitate juridica se fac de catre organul ierarhic superior, cu consultarea directorului unitatii respective.
(4) Structura si numarul posturilor pentru personalul didactic auxiliar din învatamântul de stat se stabilesc de catre inspectoratul scolar, pe baza criteriilor de normare, elaborate de Ministerul Învatamântului, pentru fiecare categorie de personal.
(5) Eliberarea din învatamânt a personalului didactic auxiliar se face conform art. 17.

CAPITOLUL II
Functiile de conducere, de îndrumare si de control

Sectiunea 1
Functiile de conducere

Art. 20. (1) Functiile de conducere din unitatile de învatamânt sunt: director si director adjunct.
(2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general si inspector scolar general adjunct.
(3) Functiile de conducere din unitatile conexe ale învatamântului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora, prin reglementari ale Ministerului Învatamântului.

Art. 21. (1) Functiile de director si de director adjunct pot fi ocupate de personalul didactic titular, având cel putin gradul didactic II si vechime la catedra de cel putin 5 ani, care se distinge prin calitati profesionale, manageriale si morale.
(2) Ocuparea functiilor de director si de director adjunct în învatamântul de stat se face prin concurs organizat de inspectoratul scolar, diferentiat dupa nivelul unitatii, care consta în:
a) curriculum vitae, analiza si evaluarea acestuia;
b) interviu, prin care se testeaza si cunostintele de legislatie scolara si de management educational.
(3) Numirea într-o functie de conducere în unitatile de învatamânt de stat, dupa concurs, se face pe baza de contract de management educational, în conditiile legii, de catre:
a) inspectorul scolar general, pentru directorii din învatamântul de stat prescolar, primar, gimnazial si profesional, pentru directorii adjuncti din învatamântul de stat preuniversitar, precum si pentru directorii si directorii adjuncti din unitatile cu activitate extrascolara si din unitatile conexe
subordonate inspectoratului;
b) ministrul învatamântului, pentru directorii din învatamântul de stat liceal si postliceal, precum si pentru directorii si directorii adjuncti din unitatile direct subordonate Ministerului Învatamântului.
(4) Organizarea si desfasurarea concursurilor se reglementeaza prin metodologii aprobate de ministrul învatamântului.
(5) În cazul neocuparii functiilor de director sau de director adjunct, conform prevederilor prezentului articol, inspectorul scolar general are dreptul de a face numiri cu delegatie sau prin detasare, pe o perioada de cel mult un an scolar, cu posibilitate de revenire dupa fiecare scoatere
la concurs.
(6) Functiile de conducere din unitatile de învatamânt particular se ocupa prin concurs organizat de unitatea respectiva, în conditiile prevazute la alin. (1) si (2). Numirile în aceste functii sunt de competenta organizatorului, cu informarea inspectorului scolar general.

Art. 22. (1) În unitatile de învatamânt în a caror structura sunt incluse si clase ale învatamântului primar sau grupe de învatamânt prescolar, unul dintre directorii adjuncti este, dupa caz, institutor, învatator sau educatoare.
(2) La unitatile de învatamânt, gradinite sau scoli cu clasele I-IV, cu un singur post, cadrul didactic respectiv este si directorul unitatii.
(3) În unitatile scolare care functioneaza numai cu clasele I-IV, unul dintre institutori sau învatatori îndeplineste si functia de director.

Art. 23. (1) În unitatile distincte de învatamânt cu predare în limba unei minoritati nationale, functiile de conducere se ocupa de personal didactic apartinând acestei minoritati sau de personal didactic bun cunoscator al limbii respective.
(2) În unitatile de învatamânt cu sectii de predare în limba unei minoritati nationale, se recomanda ca unul dintre directori sa fie si cunoscator al limbii respective.
(3) În unitatile de învatamânt prevazute la alin. (2), cu un singur post de conducere, prin exceptie se numeste si un director adjunct de la alta sectie decât cea din care provine directorul.
(4) Directorii si directorii adjuncti, numiti conform prevederilor prezentului articol, trebuie sa fie buni cunoscatori ai limbii române.

Art. 24. (1) Functia de inspector scolar general se ocupa prin concurs de catre personalul didactic titular, cu diploma de licenta sau echivalenta, care îndeplineste criteriile de competenta profesionala, manageriala si de prestigiu moral, evaluate prin:
a) curriculum vitae;
b) calitati dovedite în activitatea didactica si în functii de conducere, de îndrumare si de control, anterioare, în sistemul de învatamânt;
c) titlul de doctor sau gradul didactic I;
d) interviu în fata unei comisii ministeriale, privind inspectia scolara, legislatia scolara, managementul educational si deontologia profesionala.
(2) Functiile de inspector scolar general adjunct si de director al casei corpului didactic se ocupa prin concurs, în conformitate cu prevederile alin. (1).
(3) Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de inspector scolar general si de inspector scolar general adjunct, numita prin ordin al ministrului învatamântului, este alcatuita din 5 membri, dintre care: secretarul de stat pentru învatamântul preuniversitar, în calitate de presedinte; 3 inspectori scolari generali din teritoriu si un director din Ministerul Învatamântului, cu competente în domeniu. În comisia de concurs pentru ocuparea functiei de inspector scolar general adjunct sau de director al casei corpului didactic va fi inclus si inspectorul scolar general al judetului respectiv.
(4) Eventualele contestatii la hotarârile comisiei se adreseaza ministrului învatamântului, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotarârea acestuia este definitiva.
(5) Concursul pentru ocuparea functiilor de conducere mentionate la alin. (1) si (2) se desfasoara la Ministerul Învatamântului.
(6) Numirea inspectorului scolar general, a inspectorului scolar general adjunct si a directorului casei corpului didactic se face prin ordin al ministrului învatamântului. Inspectorul scolar general încheie un contract de management educational cu ministrul învatamântului, care cuprinde strategia si directiile de dezvoltare a învatamântului din judet, în concordanta cu obiectivele reformei în plan national. Reevaluarea conditiilor contractuale se face o data la 4 ani.

Sectiunea a 2-a
Functiile de îndrumare si de control

Art. 25. Functiile de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar sunt:
a) la inspectoratele scolare: inspector scolar de specialitate, inspector scolar;
b) la Ministerul Învatamântului: inspector general, inspector principal de specialitate, alte functii stabilite prin hotarâre a Guvernului.

Art. 26. (1) Functiile de îndrumare si de control din inspectoratele scolare, prevazute la art. 25 lit. a), se ocupa prin concurs de catre personalul didactic titular în învatamânt, cu diploma de licenta sau echivalenta, care îndeplineste criteriile de competenta profesionala si de moralitate, având cel putin gradul didactic II si o vechime la catedra, în specialitate, de cel putin 8 ani.
(2) Functia de inspector scolar de specialitate pentru învatamântul prescolar si primar se poate ocupa, prin exceptie de la reglementarile prevazute la alin. (1) privind conditiile de studii, de catre personalul didactic cu pregatire pentru treptele de învatamânt mentionate, care a desfasurat activitati metodice în cadrul liceului pedagogic si al casei corpului didactic ori a condus activitati metodice la nivel scolar sau interscolar.
(3) În judetele cu învatamânt în limbile minoritatilor nationale, structura inspectoratelor scolare cuprinde si un numar corespunzator de inspectori scolari pentru acest învatamânt, în conditiile stabilite la alin. (1) si (2).

Art. 27. Functiile de îndumare si de control din Ministerul Învatamântului, prevazute la art. 25 lit. b), se ocupa prin concurs, cu respectarea conditiilor stabilite la art. 26 alin. (1).

Art. 28. (1) Concursul pentru ocuparea functiilor de îndrumare si de control prevazute la art. 25 consta în:
a) curriculum vitae, analiza si evaluarea acestuia;
b) aprecierea consiliului de administratie din unitatea în care lucreaza;
c) inspectie speciala la clasa;
d) proba practica (asistenta la ore, analiza de lectii, întocmirea procesului-verbal de inspectie);
e) interviu în fata unei comisii de concurs, privind legislatia scolara, managementul educational si deontologia profesionala.
(2) Candidatul la o functie de îndrumare si de control, prevazuta la art. 25 lit. b), sustine si o proba scrisa în profilul postului pentru care candideaza.

Art. 29. (1) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de îndrumare si de control, prevazute la art. 25 lit. a), este formata din: inspectorul scolar general în calitate de presedinte; inspectorul principal de specialitate din Ministerul Învatamântului sau un delegat al acestui minister; un profesor sau conferentiar universitar din profilul postului sau din departamentul pentru pregatirea personalului didactic, desemnat de rectorul institutiei de învatamânt superior la care acesta este titular.
(2) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de îndrumare si de control, prevazute la art. 25 lit. b), este formata din: secretarul de stat al departamentului în care se afla postul scos la concurs în calitate de presedinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferentiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul învatamântului.
(3) Contestatiile la hotarârile comisiilor se adreseaza ministrului învatamântului si se solutioneaza conform art. 24 alin. (4).

Art. 30. Numirea personalului didactic reusit la concurs, în functiile prevazute la art. 25 lit. a), se face de catre inspectorul scolar general, cu avizul Ministerului Învatamântului, iar în functiile prevazute la art. 25 lit. b), prin ordin al ministrului învatamântului, în conditiile legii.

Art. 31. Eliberarea din functiile de conducere, prevazute la art. 20, si din functiile de îndrumare si de control, prevazute la art. 25, se face de catre cei care au dispus numirea, în conditiile legii.

CAPITOLUL III
Perfectionarea pregatirii personalului didactic si didactic auxiliar

Art. 32. (1) Perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza prin forme si programe, în raport cu exigentele învatamântului, cu evolutia diferitelor discipline de studiu, cicluri de învatamânt si profiluri, precum si în functie de necesitatile si de interesele de perfectionare a diferitelor categorii de cadre didactice.
(2) Activitatea de perfectionare a personalului didactic este coordonata de Ministerul Învatamântului si se realizeaza în:
a) institutii de învatamânt superior, prin facultati, departamente si catedre, pentru perfectionarea pregatirii de specialitate a profesorilor;
b) institutii de învatamânt superior, prin departamentele sau catedrele de pregatire a personalului didactic, pentru perfectionarea pregatirii metodice si psihopedagogice a profesorilor;
c) colegii pedagogice si licee pedagogice, pentru perfectionarea de specialitate, metodica si psihopedagogica a personalului didactic din învatamântul prescolar si primar;
d) unitati de învatamânt de profil, pentru maistri-instructori;
e) case ale corpului didactic, pentru formarea continua a personalului didactic si a personalului didactic auxiliar;
f) centre, institute si alte forme institutionalizate, pentru pregatirea si perfectionarea personalului de conducere, de îndrumare si de control;
g) Palatul National al Copiilor, pentru perfectionarea personalului didactic din palate si cluburi ale copiilor, precum si tabere scolare.
(3) Inspectoratele scolare si casele corpului didactic, împreuna cu institutiile si unitatile prevazute la alin. (2), asigura organizarea si realizarea perfectionarii personalului didactic, potrivit metodologiei Ministerului Învatamântului.
(4) Principalele forme de organizare a perfectionarii personalului didactic din învatamântul preuniversitar sunt:
a) activitati metodico-stiintifice si psihopedagogice, realizate la nivelul unitatii de învatamânt sau pe grupe de unitati (comisii metodice, catedre si cercuri pedagogice);
b) sesiuni metodico-stiintifice de comunicari, simpozioane si schimburi de experienta pe probleme de specialitate si psihopedagogice;
c) stagii periodice de informare stiintifica de specialitate si în domeniul stiintelor educatiei;
d) forme de perfectionare prin corespondenta (învatamânt la distanta);
e) cursuri fara frecventa, organizate de institutii de învatamânt superior, combinate cu consultatii periodice, potrivit optiunilor participantilor;
f) cursuri organizate de societati stiintifice si de alte organizatii profesionale ale personalului didactic;
g) cursuri de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice sau pentru obtinerea definitivarii în învatamânt ori a gradelor didactice, în conformitate cu prevederile legii;
h) cursuri de pregatire si de perfectionare pentru personalul de conducere, de îndrumare si de control, potrivit unor programe specifice;
i) burse de perfectionare si stagii de studiu si de documentare, realizate în tara si în strainatate;
j) cursuri postuniversitare;
k) doctorat.
(5) Programele de perfectionare cuprind:
a) informare stiintifica de specialitate;
b) informare pedagogica, psihologica si sociologica;
c) informare metodica;
d) informare în domeniul legislatiei generale si scolare;
e) activitati practice în domeniul specialitatii.

Art. 33. (1) Personalul didactic, precum si personalul de conducere, de îndrumare si de control participa, o data la 5 ani, la un program de perfectionare prevazut în metodologia mentionata la art. 41.
(2) Intervalul prevazut la alin. (1) poate fi redus în urmatoarele situatii:
a) când se produc schimbari esentiale la nivelul programelor scolare sau când se introduc noi metode ori tehnologii de instruire si de evaluare;
b) la preluarea functiei, pentru personalul de conducere, de îndrumare si de control care nu are pregatire atestata în domeniul managementului educational;
c) la solicitarea consiliului de administratie al scolii sau al inspectoratului scolar, în cazul în care se constata lacune în pregatirea stiintifica, metodica si psihopedagogica a persoanei respective;
d) la propria solicitare, cu recomandarea consiliului profesoral.
(3) Conditia prevazuta la alin. (1) se considera îndeplinita, daca persoana în cauza a obtinut, în intervalul amintit, definitivarea în învatamânt sau un grad didactic.

Art. 34. (1) Definitivarea în învatamânt se poate obtine de catre personalul didactic de predare care îndeplineste conditiile de studii prevazute la art. 7 si care are un stagiu de cel putin 2 ani la catedra, având în aceasta perioada functia de baza în învatamânt.
(2) Personalul didactic asociat, cu cel putin 1/2 norma didactica în specialitate, care îndeplineste conditiile de studii prevazute la art. 7, se poate prezenta la examenul de definitivare în învatamânt, dupa un stagiu efectiv de cel putin 3 ani la catedra.
(3) Prezentarea la examenul pentru definitivarea în învatamânt este obligatorie dupa 2 ani de la efectuarea stagiului minim prevazut la alin. (1).
(4) Personalul didactic se poate prezenta la acest examen în trei sesiuni, în cel mult 5 ani. Personalul didactic titular care nu obtine definitivarea în învatamânt pierde calitatea de titular si, ca urmare, contractul individual de munca al acestuia se desface, potrivit legii.
(5) Examenul pentru definitivarea în învatamânt consta într-o inspectie scolara speciala, precum si în sustinerea unor probe scrise si orale care evalueaza pregatirea de specialitate, metodica si pedagogica, pe baza unor programe aprobate de Ministerul Învatamântului.
(6) Personalului didactic care a obtinut definitivarea în învatamânt i se recunoaste definitivatul pentru oricare dintre celelalte functii didactice prevazute la art. 5, în cazul în care îndeplineste conditiile de studii necesare pentru ocuparea acelor functii.
(7) Asistentilor universitari si preparatorilor universitari cu o vechime la catedra de cel putin 3 ani, care trec în învatamântul preuniversitar, li se acorda, pe baza unei inspectii speciale, definitivarea în învatamânt.
(8) Preparatorilor universitari care trec în învatamântul preuniversitar li se recunoaste ca stagiu la catedra perioada în care au functionat în aceasta calitate.

Art. 35. (1) Gradul didactic II se poate obtine de catre personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la definitivarea în învatamânt si care demonstreaza competenta în activitatea instructiv-educativa, consemnata în fisa de evaluare anuala.
(2) Probele pentru obtinerea gradului didactic II constau în:
a) o inspectie scolara speciala, precedata de cel putin doua inspectii scolare curente, esalonate pe parcursul celor 4 ani;
b) un test de specialitate si de metodica specialitatii, cu abordari interdisciplinare si de creativitate, elaborat pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Învatamântului, pentru fiecare specialitate în parte;
c) o proba orala de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Învatamântului, care cuprinde si elemente de psihologie si de sociologie educationala.
(3) Lectorilor universitari/sefilor de lucrari, care au avut functia de baza în învatamântul superior si o vechime la catedra de cel putin 6 ani, la încadrarea în învatamântul preuniversitar li se acorda gradul didactic II, pe baza unei inspectii scolare speciale.

Art. 36. (1) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predare care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, cu rezultate deosebite în activitatea instructiv-educativa si de inovare pedagogica, evidentiate în fisa de evaluare anuala.
(2) Probele pentru obtinerea gradului didactic I constau în:
a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Învatamântului, pentru fiecare specialitate în parte;
b) o inspectie scolara speciala, precedata de cel putin doua inspectii scolare curente, esalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;
c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice, sub îndrumarea unui conducator stiintific stabilit de institutia cu competente în domeniu;
d) sustinerea lucrarii metodico-stiintifice, în fata comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Învatamântului.
(3) Personalului didactic care îndeplineste conditiile prevazute la art. 68 din Legea învatamântului nr. 84/1995 si care a obtinut titlul stiintific de doctor în domeniul specialitatii pe care o preda i se acorda gradul didactic I, pe baza unei inspectii scolare speciale.

Art. 37. (1) Personalul didactic care a obtinut definitivarea în învatamânt sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta, dupa caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme fata de perioada prevazuta de lege.
(2) În cazul în care profesorii au doua specialitati principale sau o specialitate principala si una secundara, definitivarea în învatamânt si gradele didactice II si I pot fi obtinute la una dintre cele doua specialitati, fiind recunoscute pentru oricare dintre specialitatile înscrise pe diploma.
(3) Personalului didactic de predare, cu diploma de absolvire a învatamântului universitar de scurta durata, i se recunosc gradele didactice obtinute în aceasta calitate si în cazul absolvirii ulterioare cu diploma de licenta a unei institutii de învatamânt superior de lunga durata, daca îsi desfasoara activitatea în învatamântul prescolar, primar, gimnazial sau profesional.
(4) Personalului didactic de predare, cu diploma de absolvire a învatamântului universitar de scurta durata, care, ulterior obtinerii gradelor didactice în aceasta calitate, a absolvit cu diploma de licenta o institutie de învatamânt superior de lunga durata, trecut prin concurs în învatamântul liceal sau postliceal, i se recunosc gradele didactice astfel:
a) pentru gradul II, daca promoveaza proba prevazuta la art. 35 alin. (2) lit. b);
b) pentru gradul I, daca promoveaza proba prevazuta la art. 36 alin. (2) lit. c) si d).
(5) Educatoarelor, învatatorilor, institutorilor si maistrilor-instructori care au obtinut gradele didactice II si I si ulterior au absolvit cu diploma de licenta sau de absolvire o institutie de învatamânt superior li se recunosc aceste grade, daca îsi desfasoara activitatea în învatamântul prescolar, primar, gimnazial sau profesional. Celor angajati prin concurs în învatamântul liceal, în calitate de profesori, li se aplica prevederile alin. (4) lit. a) si b).
(6) Educatoarele si învatatorii care au obtinut în aceasta calitate grade didactice beneficiaza de acestea si dupa numirea lor ca institutori.
(7) Gradele didactice obtinute de maistrii-instructori în aceasta calitate sunt recunoscute pentru orice treapta de învatamânt preuniversitar în care acestia îsi desfasoara activitatea.
(8) Definitivarea în învatamânt si gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului învatamântului.
(9) Personalul didactic care ocupa functii cu drept de rezervare a catedrei, înscris la gradul II sau la gradul I, trebuie sa aiba cel putin 4 ore de predare saptamânal, în anul în care li se efectueaza inspectia scolara speciala.
(10) În caz de nepromovare, examenul pentru obtinerea gradului didactic II poate fi repetat la un interval de cel putin 2 ani scolari, iar cel pentru gradul didactic I, la un interval de cel putin 3 ani scolari.

Art. 38. (1) Inspectiile scolare speciale în vederea obtinerii definitivarii în învatamânt si a gradelor didactice se pot efectua de catre personalul didactic din institutii de învatamânt superior (lectori universitari/sefi de lucrari, conferentiari si profesori), de catre profesori din licee pedagogice, de catre inspectori scolari, precum si de catre alte cadre didactice din învatamântul preuniversitar, delegate în acest scop, potrivit metodologiei elaborate de Ministerul Învatamântului.
(2) Inspectorii scolari si cadrele didactice delegate pentru a efectua inspectii scolare speciale trebuie sa aiba un grad didactic cel putin egal cu acela pentru care fac inspectia si sa fie în specialitatea corespunzatoare.

Art. 39. Perfectionarea pregatirii personalului didactic auxiliar se realizeaza, dupa caz, în casele corpului didactic sau în alte unitati stabilite de Ministerul Învatamântului.

Art. 40. Pentru personalul didactic cu functii de conducere, de îndrumare si de control în învatamântul preuniversitar se organizeaza stagii de pregatire si de perfectionare în domeniul managementului educational. La aceste cursuri pot participa si alti membri ai personalului didactic interesati, în limita locurilor stabilite de catre organizatori, pe baza unor teste de aptitudini manageriale.

Art. 41. Modalitatile de organizare, de desfasurare, de evaluare si de finantare a activitatilor de perfectionare a pregatirii personalului didactic si de obtinere a definitivarii si a gradelor didactice sunt stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Învatamântului.

CAPITOLUL IV
Norma didactica si conditiile de salarizare a personalului didactic

Sectiunea 1
Norma didactica

Art. 42. (1) Activitatea personalului didactic de predare cuprinde:
a) activitati didactice de predare-învatare, de instruire practica si de evaluare, conform planurilor de învatamânt;
b) activitati de pregatire metodico-stiintifica si activitati de educatie, complementare procesului de învatamânt.
(2) Activitatile concrete, corespunzatoare prevederilor alin. (1), sunt prevazute în fisa postului, tipizata la nivel national, elaborata de Ministerul Învatamântului împreuna cu federatiile sindicale din învatamânt recunoscute la nivel national si inclusa ca anexa la contractul colectiv de munca. În fisa individuala a postului sunt incluse activitatile concrete cuprinse la alin. (1) lit. a) si sunt selectate acele activitati prevazute la alin. (1) lit. b) care corespund profilului, specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. Fisa individuala a postului, revizuita anual, constituie anexa la contractul individual de munca.
(3) Atributiile concrete prevazute la alin. (1) lit. b), cuprinse în fisa individuala a postului, se refera la activitati specifice sistemului national de învatamânt.

Art. 43. Norma didactica de predare-învatare, de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor în clasa reprezinta numarul de ore corespunzatoare activitatilor prevazute la art. 42 alin. (1) lit. a) si se stabileste dupa cum urmeaza:
a) un post de educatoare (institutoare) pentru fiecare grupa de prescolari sau pentru grupe combinate, în unitatile în care nu se pot constitui grupe separate; la gradinitele cu program prelungit si la cele cu program saptamânal, posturile se normeaza pe ture;
b) un post de învatator (institutor) pentru fiecare clasa din învatamântul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
c) 18 ore pe saptamâna pentru profesorii din învatamântul preuniversitar;
d) 24 de ore pe saptamâna pentru maistrii-instructori;
e) pentru personalul didactic din unitatile si clasele învatamântului de arta, de educatie fizica, precum si din unitatile cu activitati extrascolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica, norma didactica se stabileste potrivit prevederilor de la lit. a):d);
f) pentru personalul didactic din învatamântul special si din casele de copii, norma didactica se stabileste astfel: profesori si învatatori la predare si profesori pentru activitati specifice: terapia tulburarilor de limbaj, educatia auditiv-perceptiva compensatorie, ortofonia, labiolectura, orientarea, mobilitatea si educatia senzoriala, educatia vizual-perceptiva compensatorie, psihodiagnoza, orientarea scolara si profesionala, psihoterapia si consilierea, cultura fizica medicala, kinetoterapia, educatia psihomotrica si altele de acest tip: 16 ore pe saptamâna; învatator-educator, institutor-educator, profesor-educator si maistru-instructor: 20 de ore pe saptamâna;
g) pentru personalul didactic din învatamântul special integrat, pentru cel din centrele logopedice interscolare, pentru personalul didactic itinerant, precum si pentru profesorii psihopedagogi din casele de copii, norma didactica este de 16 ore pe saptamâna.

Art. 44. (1) Norma didactica cuprinde ore prevazute în planurile de învatamânt la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor înscrise pe diploma de licenta sau de absolvire.
(2) Prin exceptie, în norma didactica prevazuta la alin. (1) se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Învatamântului, cu mentinerea drepturilor salariale.
(3) În învatamântul prescolar si primar, orele de limbi straine, prevazute în planurile de învatamânt, nu se include în norma educatoarei, a învatatorului sau a institutorului. Aceste ore pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora ori prin cumul.
(4) Orele de limbi straine din învatamântul prescolar si din cel primar pot fi predate, în conditiile alin. (3), si de educatoare, de învatatori ori de institutori de la grupa sau clasa respectiva, daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin atestat eliberat de liceul pedagogic pentru limba respectiva, validat de Ministerul Învatamântului.
(5) În palatele si în cluburile copiilor, norma didactica cuprinde activitatile prevazute în planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor si atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Învatamântului, în limitele normelor stabilite la art. 43.

Art. 45. (1) Personalul didactic de predare si de instruire practica, cu o vechime în învatamânt de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiaza de reducerea normei didactice cu doua ore saptamânal, fara diminuarea salariului.
(2) În învatamântul gimnazial din mediul rural, unde norma didactica nu se poate constitui conform prevederilor art. 43 si 44, aceasta poate fi diminuata, pentru personalul didactic titular, la 16 ore pe saptamâna, fiind constituita din ore de la specializarea sau specializarile de baza si din ore de la disciplinele stabilite la art. 44 alin. (2), fara diminuarea salariului.
(3) Activitatea de dirigentie, inclusa în planurile de învatamânt, nu se cuprinde în norma didactica de predare, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (2).

Art. 46. Norma didactica de predare a personalului de conducere din unitatile de învatamânt, a personalului de îndrumare si de control se stabileste prin fisa postului, anexa la contractul individual de munca, cu revizuire anuala, în baza prezentului statut si a normelor metodologice aprobate de Ministerul Învatamântului.

Art. 47. Timpul saptamânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevazute în fisa individuala a postului. Prevederile art. 42 se aplica în mod corespunzator.

Sectiunea a 2-a
Conditiile de salarizare a personalului didactic si didactic auxiliar

Art. 48. (1) Salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit caruia învatamântul constituie o prioritate nationala, tinând seama de responsabilitatea si complexitatea muncii, de pregatirea si experienta profesionala, de rolul si importanta activitatii prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, si o parte variabila, constând în adaosuri, sporuri si alte drepturi salariale suplimentare.
(2) Drepturile salariale suplimentare si alte drepturi materiale ale personalului didactic si didactic auxiliar se negociaza, în limitele stabilite de lege, în cadrul contractelor colective de munca dintre administratie si sindicatele din învatamânt recunoscute la nivel national, potrivit legii.

Art. 49. (1) Salarizarea personalului didactic de predare din învatamântul preuniversitar se stabileste diferentiat, în raport cu:
a) functia si norma didactica îndeplinita;
b) nivelul studiilor cerute pentru ocuparea functiei didactice, potrivit art. 7;
c) gradul didactic;
d) titlul stiintific;
e) vechimea recunoscuta în învatamânt;
f) calitatea activitatii instructiv-educative;
g) locul si conditiile specifice în care se desfasoara activitatea.
(2) Personalul didactic calificat conform art. 7, care are resedinta sau domiciliul în mediul rural sau în localitati izolate, primeste o indemnizatie de 5-80% din salariu de baza al functiei didactice îndeplinite, în raport cu zona geografica respectiva. Diferentierea pe zone si localitati se aproba prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Învatamântului.
(3) Personalul didactic din casele de copii si din învatamântul special beneficiaza de o indemnizatie de 15% din salariul de baza al functiei îndeplinite, inclusa în salariul de baza.
(4) Personalul didactic prevazut la art. 44 alin. (4) este salarizat prin plata cu ora, conform prevederilor alin. (1) si ale art. 43.

Art. 50. (1) Personalul didactic din învatamântul preuniversitar beneficiaza de transele de vechime la salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare, care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate în învatamânt.
(2) Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei anterioare de vechime.
(3) Personalul didactic de predare, didactic auxiliar si cel de conducere din unitatile de învatamânt, cu performante deosebite în inovarea didactica, în pregatirea prescolarilor sau a elevilor, în pregatirea elevilor distinsi la concursuri scolare, faza nationala si internationala, precum si cu o vechime de peste 3 ani în învatamânt, poate beneficia de gradatia de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta 20% din salariul de baza al functiei sau postului persoanei în cauza. Gradatia de merit se include în salariul de baza.
(4) Cele 10 procente prevazute la alin. (3) se esaloneaza în cote anuale de 2,5% în primii 4 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(5) Procedura de atribuire a gradatiei de merit, prin concurs, cuprinde urmatoarele faze:
a) candidatul întocmeste si depune la conducerea unitatii de învatamânt raportul de autoevaluare a activitatii desfasurate;
b) consiliul profesoral al unitatii de învatamânt, pe baza dezbaterilor acestui raport, formuleaza o apreciere sintetica asupra candidatului;
c) directorul unitatii scolare transmite inspectoratului scolar raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral, precum si propria apreciere; în urma consultarii consiliului consultativ de specialitate, inspectorul de specialitate întocmeste un raport motivat;
d) consiliul de administratie al inspectoratului scolar primeste spre analiza raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral si a directorului unitatii, precum si raportul motivat al inspectorului de specialitate; hotarârea asupra rezultatului concursului, precum si ponderea pe diferite specialitati si unitati de învatamânt apartine inspectorului scolar general;
e) consiliul de administratie al inspectoratului scolar alcatuieste lista candidatilor admisi, pe care o înainteaza Ministerului Învatamântului pentru emiterea ordinului ministrului.
(6) Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 4 ani. Personalul didactic care a beneficiat de gradatie de merit poate participa din nou la concurs.
(7) Personalul didactic poate beneficia de salariu de merit, conform prevederilor legale. Numarul salariilor de merit se calculeaza la totalul posturilor didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si se distribuie pe unitatile de învatamânt, indiferent de numarul cadrelor didactice ale acestora.
(8) Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradatie de merit si de salariu de merit.
(9) Ministerul Învatamântului elaboreaza metodologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit si a salariului de merit, consultând federatiile sindicale din învatamânt recunoscute la nivel national.
(10) Personalul didactic din învatamântul preuniversitar, care are titlul stiintific de doctor, este remunerat cu 15% în plus la salariul de baza.
(11) Personalul didactic cu o vechime neîntrerupta în învatamântul de peste 10 ani beneficiaza de un spor de stabilitate de 15% din salariul de baza, care face parte din acesta.
(12) Personalul didactic beneficiaza de premii si de alte drepturi banesti prevazute de lege si de contractul colectiv de munca.
(13) Personalul didctic beneficiaza, la fiecare transa de vechime în învatamânt, de un spor de 3% din salariul de baza, pentru suprasolicitare neuropsihica. Acest spor se include în salariul de baza.

Art. 51. (1) Salarizarea personalului de conducere, de îndrumare si de control, prevazut în Legea învatamântului nr. 84/1995, din unitatile de învatamânt, din inspectoratele scolare si din Ministerul Învatamântului se face prin salariul de baza al functiei didactice, gradului didactic si vechimii recunoscute în învatamânt, la care se adauga o indemnizatie calculata la salariul de baza al functiei didactice, dupa cum urmeaza:
a) 15-25% pentru educatoarele, învatatorii sau institutorii care îndeplinesc functia de director;
b) 20-25% pentru directorul adjunct de scoala sau de liceu;
c) 25-35% pentru directorul de scoala sau de liceu;
d) 30-40% pentru inspectorul scolar de specialitate;
e) 25-30% pentru inspectorul scolar;
f) 25-35% pentru directorul casei corpului didactic;
g) 35-45% pentru inspectorul scolar general adjunct;
h) 45-55% pentru inspectorul scolar general;
i) 45-50% pentru inspectorul principal de specialitate sau pentru functii echivalente în Ministerul Învatamântului;
j) 45-55% pentru inspectorul general sau pentru functii echivalente în Ministerul Învatamântului.
(2) Pentru functiile de conducere din unitatile conexe ale învatamântului preuniversitar se aplica, în mod corespunzator, procentele mentionate la alin. (1) lit. a)-c).
(3) Stabilirea diferentiata a indemnizatiei de conducere se face în baza unei metodologii aprobate de Ministerul Învatamântului. Indemnizatia se revizuieste, dupa caz, anual, în functie de performantele manageriale evidentiate prin evaluare obiectiva. Aceasta indemnizatie se include în salariul de baza.
(4) Personalul didactic de predare care îndeplineste functia de diriginte, învatatorii, institutorii si educatoarele primesc o indemnizatie de 10% din salariul de baza, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 45 alin. (2) si (3). Aceste indemnizatii se includ în salariul de baza.
(5) Personalul didactic desemnat sa conduca si sa realizeze practica pedagogica pentru pregatirea viitoarelor educatoare si a viitorilor învatatori, institutori si profesori beneficiaza de un spor de 10-25% din salariul de baza al functiei, calculat în raport cu numarul elevilor sau al studentilor practicanti, potrivit regulamentului de practica pedagogica aprobat de Ministerul Învatamântului.
(6) Personalul didactic de predare beneficiaza de o prima de instalare, o singura data, la angajarea în învatamânt prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabileste potrivit legii.
(7) Sefii de catedra, de comisii si de colective metodice, de cercuri pedagogice si de consilii consultative de specialitate pot beneficia de sporuri banesti, conform reglementarilor legale.
(8) Personalul didactic poate fi salarizat si prin plata cu ora sau prin cumul, conform prevederilor art. 49 alin. (1). Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactica prevazuta la art. 43. Drepturile salariale provenite din cumul sau din plata cu ora, drepturile banesti cuvenite pentru inventii si inovatii, activitati productive sau de alta natura, desfasurate în interesul învatamântului, se defalca, în vederea impunerii, pe lunile la care se refera, si se impoziteaza distinct pentru fiecare activitate, separat de celelalte venituri.
(9) Posturile didactice vacante sau temporar vacante pot fi suplinite, prin cumul sau prin plata cu ora, de catre personalul didactic existent, încadrat cu norma maxima, de catre cadrele didactice pensionate, precum si de specialisti din alte sectoare de activitate, în conditiile prezentei legi.
(10) Personalul didactic de conducere din unitatile de învatamânt, degrevat partial sau total de norma de predare, poate fi salarizat prin plata cu ora sau prin cumul, fara diminuarea obligatiilor prevazute în fisa postului, dar nu mai mult de 4-6 ore saptamânal.
(11) Liderii sindicatelor din învatamânt, cu drept de rezervare a catedrei, pot fi remunerati prin plata cu ora pentru efectuarea a maximum 4 ore saptamânal.
(12) Salarizarea activitatilor didactice care nu pot fi normate în posturi didactice se cuantifica în ore fizice si se face prin plata cu ora, în conditiile stabilite de Ministerul Învatamântului.

Art. 52. (1) Evaluarea personalului didactic de predare, a celui auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control se face anual, conform fisei de evaluare elaborate de Ministerul Învatamântului.
(2) Fisa de evaluare, corelata cu fisa individuala a postului, se noteaza prin punctaj de la 1 la 100.
(3) Procedura de evaluare se declanseaza prin autoevaluare, consemnata în fisa individuala a postului.
(4) Pentru personalul didactic de predare, fisa de evaluare, vizata, dupa caz, de catre seful de catedra sau de catre responsabilul comisiei metodice si de catre directorul unitatii scolare, este analizata în consiliul de administratie, care, în prezenta persoanei în cauza, decide asupra punctajului final.
(5) În fisa de evaluare se puncteaza si activitatile realizate în afara fisei individuale a postului în domeniul învatamântului, precum si alte activitati solicitate de conducerea unitatii sau de organele ierarhic superioare.
(6) Fisa de evaluare constituie un document de baza pentru stabilirea drepturilor salariale, pentru promovare si accesul la programele de perfectionare.

TITLUL III
Învatamântul superior

CAPITOLUL I
Functiile didactice si de cercetare. Conditiile pentru ocuparea acestora

Sectiunea 1
Functiile didactice si de cercetare

Art. 53. (1) Functiile didactice sunt: preparator universitar, asistent universitar, lector universitar / sef de lucrari, conferentiar universitar, profesor universitar si profesor universitar consultant.
(2) În învatamântul superior poate functiona personal didactic asociat pentru urmatoarele functii prevazute la alin. (1): asistent universitar, lector universitar/sef de lucrari, conferentiar universitar si profesor universitar.
(3) Profesorii din învatamântul superior, pensionati pentru munca depusa si limita de vârsta, pot continua, potrivit legii, unele activitati didactice si stiintifice, ca profesori consultanti. Acestia sunt atestati în aceasta functie de senatele universitare.
(4) În raport cu necesitatile academice proprii, institutiile de învatamânt superior pot chema la catedra specialisti cu valoare recunoscuta în domeniu, din tara sau din strainatate, în calitate de profesori asociati invitati, pe o durata determinata.

Art. 54. (1) Personalul didactic prevazut la art. 53 desfasoara si activitate de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica, activitate de proiectare si de creatie artistica, potrivit specificului.
(2) În catedre, departamente, unitati sau în centre de cercetare si microproductie pot functiona pe posturi distincte si personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv doctoranzi si studenti, precum si alte categorii de personal, potrivit legii. Acestora li se întocmeste, dupa caz, carnet de munca.

Sectiunea a 2-a
Conditiile pentru ocuparea functiilor didactice

Art. 55. (1) Pentru ocuparea functiilor didactice mentionate la art. 53 se cere absolvirea cu diploma de licenta a unei institutii de învatamânt superior sau cu diploma echivalenta acesteia, ori a unei institutii academice postuniversitare, cu îndeplinirea conditiilor prevazute la art. 68 din Legea învatamântului nr. 84/1995.
(2) Pentru ocuparea functiilor didactice de profesor universitar si de conferentiar universitar, candidatii trebuie sa detina titlul stiintific de doctor în ramura de stiinta corespunzatoare postului sau într-o ramura înrudita. Pentru ocuparea functiei didactice de lector universitar/sef de lucrari, candidatii trebuie sa fie doctori sau doctoranzi în ramura de stiinta corespunzatoare postului ori într-o ramura înrudita.
(3) Personalului didactic existent în învatamântul superior, cu o vechime efectiva la catedra de cel putin 5 ani, i se considera îndeplinite conditiile cerute de art. 68 din Legea învatamântului nr. 84/1995.
(4) Pentru ocuparea functiei de preparator universitar, se cer îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1) si (8).
(5) Pentru ocuparea functiei de asistent universitar, se cer îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1) si (8), precum si o vechime minima la catedra de 2 ani în învatamântul superior sau în cercetarea stiintifica de profil, respectiv de 4 ani în învatamântul preuniversitar. Pentru candidatii care provin din afara învatamântului sau a cercetarii stiintifice, se cere o vechime de minimum 5 ani în profilul postului pentru care concureaza.
(6) Pentru ocuparea functiei de lector universitar/sef de lucrari, se cer îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1), (2) si (8), precum si:
a) pentru candidatii care provin din învatamântul superior sau din cercetarea stiintifica de profil, o vechime minima de 6 ani sau de 4 ani, în cazul candidatilor care detin titlul de doctor;
b) pentru candidatii care provin din învatamântul preuniversitar, o vechime minima de 8 ani sau de 6 ani, în cazul candidatilor care detin titlul de doctor;
c) pentru candidatii care provin din afara învatamântului sau a cercetarii stiintifice, o vechime minima de 10 ani sau de 8 ani, în cazul candidatilor care detin titlul de doctor.
(7) Pentru ocuparea functiei de conferentiar universitar sau de profesor universitar se cer îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1), (2) si (8), precum si o vechime minima la catedra de 9 ani în învatamântul superior sau în cercetarea stiintifica de profil. Pentru candidatii care provin din afara învatamântului sau a cercetarii stiintifice, se cere o vechime de cel putin 15 ani de activitate în profilul postului pentru care concureaza.
(8) Posturile didactice din învatamântul superior pot fi ocupate numai de cetateni români. Prin exceptie, aceste posturi pot fi ocupate cu contract de munca pe o perioada determinata si de cetateni straini, în calitate de personal didactic asociat, conform legii.
(9) Candidatul la ocuparea unui post didactic cu predare în alta limba decât cea în care si-a facut studiile superioare sustine proba practica sau, dupa caz, prelegerea publica în limba în care urmeaza sa faca predarea. Aceasta conditie ramâne în vigoare si în cazul în care un cadru didactic este propus, ulterior titularizarii prin concurs, sa desfasoare activitati didactice în alta limba decât cea în care si-a facut studiile.

Art. 56. (1) Candidatul pentru ocuparea unui post didactic de lector universitar/sef de lucrari, de conferentiar universitar sau de profesor universitar, care provine din afara învatamântului superior, trebuie sa faca dovada aptitudinilor didactice prin prelegere publica sau prin probe similare, dupa caz.
(2) Persoanele din învatamântul superior care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) si la art. 55 alin. (1), (2) si (8), cu o activitate deosebita în domeniul postului pentru care concureaza, demonstrata prin lucrari de specialitate de valoare nationala si internationala, pot sa se prezinte, cu aprobarea senatului universitar, la concursul pentru ocuparea unui post didactic în învatamântul superior, fara îndeplinirea conditiilor de vechime stabilite la art. 55 alin. (6) sau (7), dupa caz.

Art. 57. (1) În învatamântul superior medical, candidatii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie sa aiba cel putin titlul de medic rezident, cu o vechime de minimum 3 ani în specialitatea postului. Fac exceptie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reteaua Ministerului Sanatatii.
(2) În învatamântul superior medical, la disciplinele cu corespondenta în reteaua Ministerului Sanatatii, candidatii la concursul pentru ocuparea posturilor de sef de lucrari, de conferentiar universitar sau de profesor universitar trebuie sa aiba si titlul de medic primar.

Sectiunea a 3-a
Ocuparea si eliberarea posturilor didactice

Art. 58. (1) Posturile didactice prevazute la art. 53 alin. (1) se ocupa prin concurs organizat de institutiile de învatamânt superior acreditate sau autorizate provizoriu. Concursul este valabil numai pentru institutia de învatamânt superior respectiva.
(2) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice are caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoana care îndeplineste conditiile prevazute de prezentul statut si de Legea învatamântului nr. 84/1995.
(3) Comisiile de concurs sunt formate din personal didactic titular din institutia respectiva sau din afara acesteia.
(4) Anuntarea publica a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante sau transformate se face, de catre institutia de învatamânt superior, în Monitorul Oficial al României si cel putin într-un ziar de circulatie nationala, precum si prin afisare la sediu, în cel mult 45 de zile de la data începerii semestrului universitar.
(5) Înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile de la data publicarii postului în Monitorul Oficial al României.
(6) Probele de concurs si continutul acestora sunt stabilite de catedre sau de departamente. Tematica probelor de concurs, metodologia si programul desfasurarii acestuia se pun la dispozitia candidatilor o data cu înscrierea la concurs.
(7) Dosarul de înscriere la concursul pentru ocuparea unui post didactic cuprinde obligatoriu urmatoarele:
a) cerere-tip de înscriere;
b) copii legalizate de pe diploma de bacalaureat sau echivalenta, de pe diploma de licenta sau echivalenta, însotite de foaia matricola, precum si o adeverinta doveditoare a vechimii în munca;
c) diploma de doctor în ramura de stiinta corespunzatoare postului, precum si alte diplome sau titluri stiintifice ori academice, dupa caz;
d) curriculum vitae;
e) lista lucrarilor publicate, însotita de câte un exemplar din titlurile reprezentative;
f) dovada îndeplinirii conditiilor prevazute la art. 55 si 56, precum si aprobarea senatului universitar, dupa caz;
g) alte materiale solicitate de senatul universitar sau prin reglementarile Ministerului Învatamântului.
(8) Probele de concurs se programeaza si se sustin o singura data.
(9) Durata concursului si finalizarea acestuia la nivelul comisiei de concurs se încadreaza în 30 de zile de la data încheierii înscrierii.
(10) Finalizarea concursului la nivelul institutiei de învatamânt superior este obligatorie în termen de 45 de zile de la depunerea raportului comisiei de concurs.

Art. 59. (1) Concursul pentru ocuparea functiei de preparator universitar sau de asistent universitar consta în probe scrise, orale si practice, specifice postului, stabilite conform art. 58 alin. (6).
(2) Comisia de concurs este formata din seful catedrei sau din reprezentantul acestuia, în calitate de presedinte, si din 2 membri, având functia didactica de cel putin lector universitar/sef de lucrari ori functii superioare din profilul postului.
(3) Comisia de concurs se propune de catre seful catedrei si se aproba de consiliul facultatii.
(4) Rezultatul probelor de concurs se apreciaza de catre fiecare membru al comisiei prin note de la 10 la 1. Nota probei reprezinta media artimetica a acestora. Comisia întocmeste, în termen de 5 zile de la sustinerea ultimei probe, un raport asupra desfasurarii concursului, cu concluzii de recomandare a candidatului care a obtinut cea mai mare medie. Pot fi recomandati candidatii care au obtinut cel putin media 8 si nici o nota sub 7. Raportul se supune consiliului facultatii, de catre decan, care aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis.
(5) Hotarârea consiliului facultatii se supune validarii senatului universitar, referitor la respectarea criteriilor si a procedurii de concurs.
(6) Numirea pe postul de preparator universitar sau de asistent universitar se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului urmator.

Art. 60. (1) Concursul pentru ocuparea functiei de lector universitar/sef de lucrari consta în verificarea îndeplinirii conditiilor necesare, prin analiza dosarului de înscriere, precum si din sustinerea unei prelegeri publice, în prezenta comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabileste de catre comisie si se anunta candidatului cu 48 de ore înainte de sustinere.
(2) Comisia de concurs este formata din seful catedrei sau al departamentului ori din reprezentantul acestuia, în calitate de presedinte, si din 3 membri specialisti în profilul postului, cu functie didactica de lector universitar/sef de lucrari, conferentiar sau profesor universitar. Comisia de concurs se propune de catre seful catedrei, se aproba de catre consiliul facultatii si trebuie sa includa cel putin un conferentiar sau un profesor.
(3) Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului didactic de lector universitar/sef de lucrari se face prin punctaj, în baza unei grile, adaptata specificului catedrei sau departamentului si aprobata de senatul universitar. În raportul comisiei se evalueaza activitatea didactica si stiintifica a candidatului, activitatea extradidactica în interesul învatamântului, precum si aprecierea asupra prelegerii publice.
(4) Presedintele comisiei de concurs prezinta raportul acesteia în consiliul facultatii, nominalizând candidatul cu cele mai bune performante. Consiliul facultatii aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis.
(5) Hotarârea consiliului facultatii se prezinta de catre decan sau de un reprezentant al acestuia si se supune de catre rector confirmarii senatului universitar cu privire la respectarea criteriilor si procedurii de concurs, care se pronunta prin vot nominal deschis.
(6) Numirea pe postul de lector universitar/sef de lucrari se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului urmator. Numirea lectorului universitar/sefului de lucrari, care este doctorand, se face pentru o perioada de 4 ani. Numirea devine definitiva, daca în aceasta perioada lectorul universitar obtine titlul stiintific de doctor în specialitatea respectiva.

Art. 61. (1) Concursul pentru ocuparea posturilor de conferentiar universitar sau de profesor universitar consta în verificarea îndeplinirii conditiilor prevazute de lege, prin analiza dosarului de înscriere la concurs, iar pentru cei care nu provin din învatamântul superior, si din sustinerea unei prelegeri publice, în fata studentilor, în prezenta comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabileste de catre comisie si se anunta candidatului cu 48 de ore înainte de sustinere.
(2) Comisia de concurs este formata din decanul facultatii sau un reprezentant al acestuia, membru în senatul universitar, în calitate de presedinte, din 4 membri, dintre care cel putin 2 din afara institutiei de învatamânt superior respective. Comisia de concurs este alcatuita din conferentiari universitari si din profesori universitari, pentru postul de conferentiar universitar, respectiv din profesori universitari, pentru postul de profesor universitar. Comisia de concurs se aproba de catre senatul universitar, la propunerea consiliului facultatii.
(3) Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului didactic de conferentiar universitar sau de profesor universitar se face prin punctaj, în baza unei grile adaptate specificului catedrei sau departamentului, aprobata de senatul universitar. Raportul comisiei cuprinde evaluarea activitatii didactice si a celei stiintifice a candidatului, activitatea extradidactica în interesul învatamântului, precum si aprecierea asupra prelegerii publice.
(4) Presedintele comisiei de concurs prezinta raportul acesteia în consiliul facultatii, nominalizând candidatul cu cele mai bune performante. Consiliul facultatii aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis.
(5) Hotarârea consiliului facultatii se prezinta de catre decan sau de catre un reprezentant al acestuia si se supune de catre rector validarii senatului universitar cu privire la respectarea criteriilor si a procedurii de concurs, care se pronunta prin vot nominal deschis.
(6) Dosarul de concurs, împreuna cu raportul comisiei si cu documentele însotitoare, se înainteaza Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, care, pe baza analizei acestora, se pronunta prin vot nominal deschis, în termen de cel mult 90 de zile. În cazul în care un conferentiar universitar sau profesor universitar sustine concurs pentru un post didactic în aceeasi specialitate si pentru acelasi titlu didactic, dobândit printr-un concurs anterior, nu mai este necesara confirmarea de catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.
(7) În urma ordinului emis de catre ministrul învatamântului, numirea pe postul de conferentiar universitar, respectiv de profesor universitar, se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului urmator celui în care a avut loc validarea concursului în senatul universitar.

Art. 62. (1) Contestatiile se adreseaza, dupa caz, senatului universitar sau Ministerului Învatamântului, în termen de cel mult 10 zile, si se solutioneaza în termen de cel mult 60 de zile de la data expirarii termenului de contestatie.
(2) În cazul în care postul scos la concurs nu a fost ocupat, concursul poate fi reluat, cu respectarea procedurii complete.

Art. 63. Functiile si gradele de cercetator stiintific în reteaua învatamântului superior se obtin potrivit reglementarilor legale în vigoare.

Art. 64. (1) Profesorii universitari pensionati pot functiona în continuare în învatamântul superior, în calitate de profesori universitari consultanti, la recomandarea catedrei, cu avizul consiliului facultatii si cu aprobarea senatului universitar, obtinute prin vot nominal deschis.
(2) Pot fi recomandati pentru ocuparea acestei functii profesorii universitari care, prin activitatea stiintifica si pedagogica, s-au remarcat la nivel national si international.
(3) Atributiile profesorului universitar consultant sunt stabilite de catedra prin fisa individuala a postului.

Art. 65. (1) Posturile didactice vacante pot fi ocupate temporar, cu reconfirmare anuala, de personal didactic titular din institutia de învatamânt superior respectiva sau de personal didactic asociat, prin cumul sau prin plata cu ora.
(2) Ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat, din afara institutiei de învatamânt superior, se face prin concurs, organizat la nivelul catedrei sau al departamentului, constând cel putin în curriculum vitae si interviu.
(3) Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat se aproba de senatul universitar.
(4) Angajarea temporara a personalului didactic asociat se face prin decizie a rectorului.

Art. 66. Angajarea specialistilor cu valoare recunoscuta în domeniu, din tara sau din strainatate, în calitate de profesori asociati invitati, se avizeaza de consiliul departamentului sau al facultatii si se aproba de senatul universitar.

CAPITOLUL II
Conducerea institutiilor de învatamânt superior

Art. 67. Structurile de conducere în institutia de învatamânt superior sunt: senatul universitar, consiliul facultatii, consiliul colegiului, consiliul departamentului si biroul catedrei. Prin Carta universitara se pot înfiinta si alte organisme colective specializate.

Art. 68. (1) Institutia de învatamânt superior este condusa de senatul universitar, prezidat de rector. Fiecare facultate din structura institutiei desemneaza reprezentanti în senatul universitar, cadre didactice, cercetatori si studenti, potrivit legii si Cartei universitare. Decanii facultatilor, directorii de departamente si de colegii, direct subordonate institutiei de învatamânt superior, fac parte de drept din senatul universitar. La sedintele senatului universitar pot participa, ca invitati ai biroului acestuia, reprezentanti ai sindicatelor din institutia respectiva, precum si orice alta persoana din institutie sau din afara acesteia.
(2) Conducerea operativa a institutiei de învatamânt superior este asigurata de biroul senatului universitar, alcatuit din rector, în calitate de presedinte, prorector/prorectori, secretar stiintific, director general administrativ si dintr-un reprezentant al studentilor sau al organizatiilor studentesti legal constituite la nivel de institut, membru al senatului. Membrii biroului senatului universitar, cu exceptia directorului general administrativ, sunt alesi pe functii de senatul universitar. Rectorul poate invita la sedinta biroului decani, reprezentanti ai sindicatelor si ai asociatiilor studentesti sau orice alta persoana din institutie sau din afara acesteia. Prin Carta universitara, senatul universitar poate include în biroul sau decani sau directori de departamente ori de colegii.

Art. 69. (1) Facultatea este condusa de consiliul facultatii, prezidat de decan. Consiliul este ales de comunitatea cadrelor didactice titulare, arondate facultatii, si a cercetatorilor stiintifici cu titlu de doctor din catedrele si din departamentele subordonate facultatii. În consiliul facultatii, studentii sunt reprezentati în proportie de 1/4 din numarul membrilor acestuia.
(2) În consiliul facultatii pot fi alese persoane din toate categoriile de personal didactic titular si de cercetare, cuprinse în statele de functii.

Art. 70. Departamentul este condus de consiliu, prezidat de director. Modul de constituire a consiliului departamentului se stabileste prin hotarâre a senatului universitar sau, dupa caz, a consiliului facultatii. Aceleasi prevederi se aplica si unitatilor de cercetare, proiectare, microproductie.

Art. 71. Catedra, ca unitate structurala de baza a facultatii sau a departamentului, functioneaza cu cel putin 15 posturi didactice. Conducerea catedrei este asigurata de biroul catedrei, alcatuit din seful de catedra si din cel putin 2 membri alesi dintre cadrele didactice din catedra respectiva. Conducerea operativa revine sefului de catedra. Seful unei catedre cu mai putin de 12 posturi didactice ocupate cu personal didactic titular nu beneficiaza de indemnizatia prevazuta la art. 91 alin. (1) lit. a).

Art. 72. (1) Structurile si functiile de conducere din institutia de învatamânt superior sunt alese prin vot secret pe o perioada de 4 ani, conform Cartei universitare si în conditiile legii. Cadrele didactice din aceste structuri si functii trebuie sa fie titulare în institutia de învatamânt superior respectiva. Orice discriminare privind alegerea în structurile si în functiile de conducere este interzisa. În cazul eliberarii unui loc în functiile de conducere, se procedeaza la alegeri partiale, potrivit Cartei universitare. Aceeasi prevedere se aplica si în situatia descompletarii cu mai mult de 1/3 a structurilor de conducere.
(2) Functiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament, de director de colegiu sau de unitate de cercetare, proiectare, microproductie si de sef de catedra nu se cumuleaza. Aceste functii pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de conferentiari universitari titulari.
(3) O persoana nu poate ocupa functia de rector mai mult de doua mandate succesive. Aceeasi prevedere se aplica si pentru functia de decan.
(4) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de învatamânt superior de stat se stabileste în functie de numarul de studenti si de domeniul de învatamânt, conform normelor unitare de structura, aprobate de ministrul învatamântului.
(5) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de conducere din învatamântul superior sunt stabilite prin Carta universitara a institutiei, potrivit legii. Hotarârile senatelor universitare, ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor, cu exceptia prevederilor de la art. 74 alin. (3), se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, daca numarul lor reprezinta cel putin 2/3 din numarul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal.

Art. 73. În senatele universitare si în consiliile facultatilor, la votul pentru ocuparea sau eliberarea posturilor didactice participa numai cadrele didactice.

Art. 74. (1) Functiile de conducere din institutia de învatamânt superior, cu exceptia rectorului, se confirma de senatul universitar. Rectorul, ales de senatul universitar, se confirma prin ordin al ministrului învatamântului. În caz de neconfirmare, se aplica în mod corespunzator prevederile alin. (3) din prezentul articol.
(2) Persoana aflata într-o functie de conducere poate fi revocata din functie prin procedura folosita pentru alegere, la initiativa unei treimi din numarul total al electorilor. Audierea persoanei respective este obligatorie.
(3) Ministrul învatamântului îl poate suspenda din functie pe rectorul unei institutii de învatamânt superior de stat sau particulare, acreditate sau autorizate provizoriu. Suspendarea, temeinic justificata în scris, se aduce la cunostinta senatului universitar, care are obligatia de a valida sau de a invalida aceasta decizie în termen de 30 de zile. Se considera invalidare, având drept consecinta mentinerea persoanei respective în functia de rector, daca voteaza împotriva suspendarii cel putin 2/3 din numarul total al membrilor senatului universitar. În caz contrar, se declanseaza procedura de alegere a noului rector. Procedura de suspendare nu se poate declansa în perioada vacantelor universitare.
(4) Postul de director general administrativ se ocupa prin concurs, organizat de institutia de învatamânt superior. Presedintele comisiei de concurs este rectorul institutiei. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Învatamântului. Validarea concursului se face de senatul universitar, iar numirea pe post, de catre rector.

CAPITOLUL III
Perfectionarea pregatirii personalului didactic si didactic auxiliar

Art. 75. Perfectionarea pregatirii personalului didactic din învatamântul superior se realizeaza, în principal, prin formele prevazute la art. 164 din Legea învatamântului nr. 84/1995:
a) programe de documentare si schimburi de experienta la nivel national si international;
b) programe de specializare si de cooperare interuniversitara, în tara si în strainatate;
c) învatamânt postuniversitar, organizat potrivit legii;
d) programe de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, realizate în tara sau prin cooperare internationala;
e) inovare educationala, creatie stiintifica, tehnica si artistica.

Art. 76. Perfectionarea pregatirii personalului didactic auxiliar se realizeaza în cadrul unui sistem de grade profesionale, pe baza unei metodologii specifice, aprobata de ministrul învatamântului. Formele de perfectionare, prevazute la art. 75, pot fi utilizate, dupa caz, si pentru perfectionarea personalului didactic auxiliar.

Art. 77. Finantarea activitatilor de perfectionare a pregatirii personalului didactic si didactic auxiliar din învatamântul superior de stat este asigurata de Ministerul Învatamântului prin bugetele repartizate institutiilor de învatamânt. Fondurile repartizate pot fi suplimentate prin contributii ale agentilor economici interesati, din fondurile unor organisme stiintifice, precum si prin sponsorizari interne sau internationale, potrivit legii.

Art. 78. Evaluarea activitatii de perfectionare se face de catre catedra, departament sau de alte structuri institutionale, potrivit criteriilor stabilite în Carta universitara.

CAPITOLUL IV
Norma didactica si conditiile de salarizare a personalului didactic

Sectiunea 1
Norma didactica si de cercetare

Art. 79. (1) În atributiile personalului didactic din învatamântul superior intra:
a) activitati didactice de predare, de seminarizare si lucrari practice, de instruire practica si de evaluare, conform planurilor de învatamânt si programelor analitice;
b) activitati de pregatire stiintifica si metodica si alte activitati în interesul învatamântului;
c) activitati de cercetare stiintifica, de dezvoltare tehnologica, activitati de proiectare si creatie artistica, potrivit specificului.
(2) Activitatile corespunzatoare mentionate la alin. (1) sunt prevazute în fisa postului, tipizata la nivel national. Fisa, elaborata de Ministerul Învatamântului împreuna cu federatiile sindicale din învatamântul superior, pe baza propunerilor senatelor universitare, constituie anexa la contractul colectiv de munca.
(3) Fisa individuala a postului nominalizeaza activitatile din fisa tipizata, stabilite, cu acordul cadrului didactic, de catedra sau de catre departament. Fisa individuala, revizuita în fiecare an universitar, constituie anexa la contractul individual de munca.

Art. 80. (1) Norma didactica, potrivit art. 79 alin. (1) lit. a), poate cuprinde:
a) activitati de predare;
b) activitati de seminar, proiecte de an, lucrari practice si de laborator;
c) îndrumare de proiecte, de lucrari de licenta si de absolvire, de practica pedagogica, productiva si de cercetare stiintifica;
d) îndrumarea doctoranzilor în stagiu;
e) conducere de disertatii;
f) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive;
g) activitati de evaluare;
h) consultatii, îndrumarea cercurilor stiintifice studentesti, a studentilor în cadrul sistemului de credite transferabile, participarea la consilii si în comisii în interesul învatamântului.
(2) Norma didactica saptamânala în învatamântul superior se cuantifica în ore conventionale. Aceasta norma este de cel mult 16 ore saptamânal, reprezentând activitati prevazute la alin. (1).
(3) Norma didactica se stabileste conform planului de învatamânt si se calculeaza ca norma medie saptamânala, indiferent de perioada anului universitar în care este efectuata. Norma medie saptamânala se stabileste prin împartirea numarului de ore conventionale din fisa individuala a postului la numarul de saptamâni înscris în planul de învatamânt, pentru activitatea didactica de predare si de seminarizare din întregul an universitar.
(4) Ora conventionala este ora didactica de seminar, de laborator, de lucrari practice sau de activitati similare acestora, din învatamântul universitar.
(5) În învatamântul universitar, ora de curs reprezinta 2 ore conventionale.
(6) În învatamântul postuniversitar, inclusiv în cel de perfectionare a personalului didactic, precum si în învatamântul universitar cu predare integrala în limbi de circulatie internationala, ora de curs reprezinta 2,5 ore conventionale, iar ora de seminar sau de activitati similare acesteia reprezinta 1,5 ore conventionale. Pentru conducatorii de doctorat, se normeaza 0,5 ore conventionale saptamânal, pentru fiecare doctorand în stagiu.
(7) Pentru cadrele didactice care desfasoara activitati în departamente sau în sectii cu predare într-o limba de circulatie internationala, în învatamântul universitar, norma didactica se calculeaza potrivit alin. (6). Fac exceptie de la aceasta prevedere cadrele didactice care predau o limba de circulatie internationala, pentru care se aplica prevederile alin. (4) si (5).
(8) În învatamântul postuniversitar medical, forma rezidentiat, normarea personalului didactic se face în baza prevederilor art. 79 din Legea învatamântului nr. 84/1995.
(9) Activitatile de evaluare prevazute la alin. (1) lit. g), cuprinse în norma didactica, se cuantifica în ore conventionale, printr-o metodologie aprobata de senatul universitar, în functie de profil si de specializare.

Art. 81. (1) Norma didactica saptamânala medie, calculata în ore conventionale, pentru activitatile prevazute la art. 80 alin. (1) lit. a):f) se stabileste dupa cum urmeaza:
a) profesor universitar: 5-7 ore, dintre care cel putin 4 ore conventionale de curs;
b) conferentiar universitar: 7-9 ore, dintre care cel putin 4 ore conventionale de curs;
c) lector universitar/sef de lucrari: 9-11 ore, dintre care cel putin 2 ore conventionale de curs;
d) asistent universitar: 10-11 ore, cuprinzând activitati mentionate la art. 80 alin. (1) lit. b) si c);
e) preparator universitar: 4-6 ore, cuprinzând activitati mentionate la art. 80 alin. (1) lit. b) si c); preparatorul universitar va efectua saptamânal 6 ore de asistenta.
(2) Prin exceptie, norma personalului didactic prevazut la alin. (1) lit. a)-c), care, datorita specificului disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs, se majoreaza cu 2 ore conventionale. Norma personalului didactic care nu desfasoara activitati de cercetare stiintifica sau echivalenta acesteia se majoreaza cu pâna la 4 ore conventionale, fara a depasi 15 ore conventionale. Aceste exceptii se aproba de consiliul facultatii.
(3) Norma asistentului universitar cu titlul stiintific de doctor poate cuprinde, cel mult, 2 ore conventionale de curs.
(4) În situatia în care norma didactica nu poate fi alcatuita conform alin. (1)-(3), aceasta se completeaza cu activitati de cercetare stiintifica, la propunerea sefului de catedra, cu acordul consiliului facultatii. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectiva, iar ora de cercetare este echivalenta cu 0,5 ore conventionale. Cadrul didactic îsi mentine calitatea de titular în functia didactica obtinuta prin concurs.
(5) Cadrele didactice titulare, a caror norma didactica nu poate fi constituita conform prevederilor alin. (1)-(4), pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu norma integrala de cercetare stiintifica finantata de la bugetul de stat, în cadrul catedrei sau al departamentului, mentinându-si calitatea de titular în functia didactica obtinuta prin concurs. În aceasta perioada, cadrul didactic are obligatiile personalului de cercetare din învatamântul superior.
(6) În limitele prevazute de prezentul articol, senatul universitar stabileste, diferentiat, norma didactica efectiva, în functie de profil, specializare, ponderea disciplinelor în pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea formatiunilor de studiu.

Art. 82. Personalul didactic auxiliar din învatamântul superior desfasoara activitati specifice stabilite în fisa individuala a postului. Timpul saptamânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.

Art. 83. Personalul de cercetare si de proiectare din învatamântul superior desfasoara activitati specifice, stabilite în fisa individuala a postului de catre conducerea catedrei sau a departamentului, cu acordul persoanei în cauza.

Art. 84. (1) Statele de functii ale personalului didactic se întocmesc anual.
(2) Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc tinând seama de:
a) planurile de învatamânt;
b) formatiunile de studiu;
c) normele didactice si de cercetare.
(3) În statul de functii sunt înscrise, în ordine ierarhica, posturile didactice ocupate sau vacante, specificându-se functiile didactice corespunzatoare si numarul saptamânal de ore conventionale repartizate pe ore de curs, seminarii, laboratoare, lucrari practice sau proiecte, practica de specialitate si activitati echivalente acestora, la disciplinele din planul de învatamânt.
(4) Statele de functii se întocmesc la catedre sau la departamente, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizarii sarcinilor didactice de catre consiliul facultatii. La catedrele sau la departamentele cu discipline la mai multe facultati sau colegii, statele de functii se completeaza pe baza notelor de comanda, avizate de conducerea institutiei de învatamânt superior.
(5) Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora se stabilesc de senatele universitare, la propunerea consiliilor facultatilor, în urmatoarele conditii:
a) în învatamântul universitar: grupa de studii cuprinde în medie 20 de studenti, dar nu mai putin de 13 si nu mai mult de 25; subgrupa de studii pentru aplicatii si lucrari practice cuprinde în medie 10 studenti, dar nu mai putin de 7 si nu mai mult de 13;
b) prin exceptie de la prevederile stabilite la lit. a), formatiunile de studiu pentru practica pedagogica, învatamântul medical clinic, de arta, sportiv, precum si pentru învatamântul postuniversitar pot fi mai mici, la propunerea senatelor universitare si cu acordul Ministerului Învatamântului. Prevederea de mai sus se poate aplica si la alte domenii, în functie de specific si de situatie;
c) la disciplinele optionale si facultative, formatiunile de studiu cuprind cel putin 5 studenti.
(6) Statul de functii al personalului didactic se avizeaza de consiliul facultatii si se aproba de senatul universitar.

Art. 85. Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul titular ori de personal didactic asociat, prin cumul sau prin plata cu ora, conform prezentei legi.

Sectiunea a 2-a
Conditiile de salarizare a personalului didactic

Art. 86. Salarizarea personalului didactic si de cercetare din învatamântului superior se face în conformitate cu prevederile art. 48 din prezenta lege.

Art. 87. (1) Salarizarea personalului didactic se stabileste în raport cu:
a) functia didactica;
b) titlul stiintific;
c) norma didactica;
d) calitatea activitatii didactico-stiintifice stabilite pe baza procedurii de evaluare anuala;
e) vechimea recunoscuta în învatamânt;
f) conditiile specifice în care îsi desfasoara activitatea.
(2) Cadrul didactic aflat în situatiile prevazute la art. 81 alin. (4) si (5) este salarizat corespunzator postului detinut ca titular.

Art. 88. Salarizarea personalului de cercetare din institutiile de învatamânt superior se stabileste în raport cu:
a) functia de cercetare;
b) titlul stiintific;
c) calitatea activitatii de cercetare, stabilita pe baza procedurii de evaluare anuala;
d) vechimea recunoscuta în cercetare;
e) contributia adusa în procesul de învatamânt;
f) aportul financiar si material rezultat din activitatea proprie;
g) conditiile specifice în care îsi desfasoara activitatea.

Art. 89. (1) Sporul de salariu prevazut la art. 87 alin. (1) lit. f) si la art. 88 lit. g) se atribuie personalului didactic si de cercetare care desfasoara activitati în conditii de risc, potrivit legii si contractului colectiv de munca, fara a depasi 30% din salariul de baza si care face parte din acesta.
(2) Drepturile si obligatiile referitoare la protectia muncii, care revin personalului didactic, didactic auxiliar si de cercetare, se stabilesc în cadrul contractelor colective de munca dintre institutiile de învatamânt superior si sindicate sau reprezentantii salariatilor din institutie, potrivit legii.
(3) Drepturile salariale provenite din cercetare stiintifica, proiectare, consultanta, expertiza, inventii si inovatii, precum si din cumul sau plata cu ora, se defalca, în vederea impunerii, pe lunile la care se refera, si se impoziteaza distinct pentru fiecare activitate, separat de celelalte venituri.

Art. 90. (1) Personalul didactic din învatamântul superior, inclusiv cel prevazut la art. 81 alin. (4) si (5), beneficiaza de transele de vechime la salarizare, stabilite de lege, si de doua transe suplimentare care se acorda la 35 si la peste 40 de ani de activitate în învatamânt.
(2) Coeficientii de ierarhizare a salariilor de baza pentru vechimea în învatamânt de pâna la 30 de ani sunt cei prevazuti de legislatia în vigoare.
(3) Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/20 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei anterioare de vechime.
(4) Personalul didactic din învatamântul superior beneficiaza si de prevederile art. 50 alin. (13).
(5) Personalul didactic si de cercetare din învatamântul superior, care are titlul stiintific de doctor, beneficiaza de prevederile art. 50 alin. (10).
(6) Personalul didactic din învatamântul superior, inclusiv cel prevazut la art. 81 alin. (4) si (5), cu performante deosebite în pregatirea studentilor, în inovare didactica si în cercetare stiintifica, precum si cu o vechime de peste 15 ani în învatamânt, poate beneficia de gradatia de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda la 15% din numarul posturilor didactice existente la nivelul institutiei de învatamânt superior, autorizate sau acreditate, si reprezinta 20% din salariul de baza al persoanei îndreptatite. Gradatia de merit se include în salariul de baza.
(7) Proportia de 15% prevazuta la alin. (6) se esaloneaza în cote anuale de 5% în primii trei ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(8) Atribuirea gradatiei de merit se face prin concurs, care cuprinde urmatoarele faze:
a) candidatul întocmeste si depune, la conducerea catedrei sau a departamentului, raportul de autoevaluare a activitatii desfasurate;
b) raportul de autoevaluare se supune dezbaterii catedrei sau departamentului, care formuleaza o apreciere sintetica asupra activitatii candidatului;
c) conducerea catedrei sau a departamentului înainteaza consiliului facultatii raportul de autoevaluare si aprecierea sintetica; acesta analizeaza si transmite senatului universitar lista candidatilor recomandati, potrivit numarului de gradatii de merit atribuite de catre senat facultatii respective;
d) senatul universitar analizeaza recomandarile consiliilor facultatilor si hotaraste acordarea gradatiilor de merit;
e) rectorul emite decizie de acordare a gradatiei de merit.
(9) Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 3 ani. Personalul didactic care a beneficiat de gradatia de merit poate participa din nou la concurs.
(10) Personalul didactic, didactic auxiliar, de cercetare si de proiectare din învatamântul superior poate beneficia de salariu de merit, conform legii. Numarul salariilor de merit se calculeaza la totalul posturilor existente în institutia de învatamânt superior, potrivit legislatiei în vigoare.
(11) Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradatie de merit si de salariu de merit.
(12) Art. 50 alin. (11) se aplica în mod corespunzator si personalului din învatamântul superior.

Art. 91. (1) Persoanele alese în functiile de conducere din învatamântul superior de stat beneficiaza de indemnizatie lunara de conducere, calculata în procente din salariul de baza al functiei de profesor universitar, cu vechime maxima, dupa cum urmeaza:
a) 10-15% pentru sef de catedra;
b) 15-20% pentru director de departament;
c) 10-15% pentru secretarul stiintific al consiliului facultatii;
d) 15-20% pentru prodecan;
e) 20-30% pentru decan;
f) 20-25% pentru secretarul stiintific al senatului universitar;
g) 25-30% pentru prorector;
h) 35-45% pentru rector.
(2) Stabilirea cuantumului indemnizatiilor între limitele prevazute la alin. (1) se face în functie de specificul institutiei de învatamânt superior, de numarul posturilor didactice si de numarul studentilor. Criteriile de diferentiere între institutiile de învatamânt superior, precum si în interiorul acestora se stabilesc de Ministerul Învatamântului.
(3) Prin echivalare, pentru functiile din Ministerul Învatamântului se aplica în mod corespunzator prevederile alin. (1).

Art. 92. Preparatorii si asistentii universitari beneficiaza de prima de instalare o singura data, la angajarea în învatamânt prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabileste potrivit legii.

Art. 93. (1) Personalul didactic poate fi salarizat si prin plata cu ora sau prin cumul. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactica prevazuta la art. 81 alin. (1):(5) la nivelul postului, cu respectarea drepturilor de vechime a persoanei în cauza, la care se adauga si sporurile cuvenite. Personalul didactic din învatamântul superior beneficiaza de prevederile art. 51 alin. (8).
(2) Calculul salariului cuvenit pentru cumul se face, potrivit alin. (1), pe o durata de 10 luni din anul universitar.
(3) Cadrul didactic care efectueaza ore din normele vacante trebuie sa îndeplineasca conditiile minimale cerute de prezentul statut pentru activitatea respectiva.
(4) Personalul didactic din învatamântul de stat, precum si cel al institutiilor de învatamânt privat autorizate sau acreditate, poate îndeplini cel mult doua norme didactice, cu acordul conducerii unitatii de învatamânt unde este titular cu carnet de munca.
(5) Conditiile pentru suplinire colegiala se stabilesc în Carta universitara.

Art. 94. (1) Numarul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabileste de senatul universitar, în functie de bugetul si specificul institutiei, al facultatii, al specializarii, al departamentului si al catedrei. Nomenclatorul general de functii didactice auxiliare din învatamântul superior, precum si nivelul studiilor cerute pentru aceste functii se elaboreaza de Ministerul Învatamântului, împreuna cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(2) Angajarea personalului didactic auxiliar se face prin concurs organizat de catedra, de facultate sau de departament, potrivit legii.
(3) Sarcinile personalului didactic auxiliar sunt stabilite în fisa individuala a postului, aprobata, dupa caz, de decan, de directorul departamentului sau de seful catedrei, si este anexa la contractul individual de munca.
(4) Criteriile de salarizare a personalului didactic auxiliar sunt stabilite de Ministerul Învatamântului, cu consultarea sindicatelor recunoscute pe plan national. Senatele universitare pot stabili salarii diferentiate, cu o crestere de pâna la 30% din salariul de baza prevazut pentru functia respectiva, în functie de specificul activitatii desfasurate si de calitatea acesteia, cu respectarea contractului colectiv de munca la nivel de institutie.

TITLUL IV
Drepturile si obligatiile personalului didactic, de conducere, de îndrumare si de control

CAPITOLUL I
Drepturile si obligatiile personalului didactic

Art. 95. (1) Personalul didactic de la toate nivelurile învatamântului are drepturi si obligatii care decurg din legislatia în vigoare, din prezentul statut, din Carta universitara, precum si din prevederile contractului colectiv de munca.
(2) Personalul didactic are obligatii si raspunderi de natura profesionala, materiala si morala, care garanteaza realizarea procesului instructiv-educativ, conform legii.

Art. 96. Libertatea initiativei profesionale a personalului didactic se refera, în principal, la:
a) conceperea activitatii profesionale si realizarea obiectivelor instructiv-educative ale disciplinelor de învatamânt, prin metodologii care respecta principiile psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale si a resurselor învatamântului în scopul realizarii obligatiilor profesionale;
c) punerea în practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învatamânt;
d) organizarea, cu elevii sau cu studentii, a unor activitatii extrascolare cu scop educativ sau de cercetare stiintifica;
e) colaborarea cu parintii, prin lectorate, si alte actiuni colective cu caracter pedagogic;
f) înfiintarea în unitatile si în institutiile de învatamânt a unor laboratoare, ateliere, cabinete, cluburi, cercuri, cenacluri, formatii artistice si sportive, publicatii, conform legii si Cartei universitare;
g) evaluarea performantelor la învatatura ale elevilor sau ale studentilor în baza unui sistem validat si potrivit constiintei proprii;
h) participarea la viata scolara si universitara, în toate compartimentele care vizeaza organizarea si desfasurarea procesului de învatamânt, conform Cartei universitare, deontologiei profesionale si, dupa caz, contractului colectiv de munca.

Art. 97. (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfasurarii activitatii didactice de nici o autoritate scolara sau publica.
(2) Înregistrarea magnetica sau prin procedee echivalente a activitatii didactice poate fi facuta numai cu acordul celui care o conduce.
(3) Multiplicarea, sub orice forma, a înregistrarilor activitatii didactice de catre elevi, studenti sau de catre alte persoane este permisa numai cu acordul cadrului didactic respectiv.

Art. 98. În spatiile scolare sau universitare, ori în vecinatatea acestora, cadrul didactic este protejat de catre autoritatile responsabile cu ordinea publica. Protectia se asigura împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduce atingere demnitatii umane si profesionale a cadrului didactic sau care împiedica exercitarea drepturilor si a obligatiilor sale. Protectia este solicitata de persoana autorizata prin regulamentul scolar, respectiv, prin Carta universitara.

Art. 99. (1) Personalul didactic este încurajat sa participe la viata sociala si publica, în beneficiul propriu, în interesul învatamântului si al societatii românesti.
(2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii si organizatii sindicale, profesionale si culturale, nationale si internationale, precum si din organizatii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spatiul scolar sau universitar si poate întreprinde actiuni în nume propriu în afara acestui spatiu, daca acestea nu afecteaza prestigiul învatamântului si demnitatea profesiei de educator.

Art. 100. Cadrele didactice au obligatia morala sa-si acorde respect reciproc si sprijin în îndeplinirea obligatiilor profesionale.

Art. 101. (1) Cadrele didactice titulare, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind functii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Presedintiei, al Guvernului si în Ministerul Învatamântului, precum si cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste functii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare care îndeplinesc functia de prefect, subprefect, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean, primar, viceprimar, precum si cadrelor didactice trecute în functii de conducere, de îndrumare si de control în sistemul de învatamânt, de cultura, de tineret si sport. De aceleasi drepturi beneficiaza si personalul de conducere si de specialitate de la casa corpului didactic, precum si cadrele didactice titulare numite ca personal de conducere sau în functii de specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea Presedintiei, a Parlamentului sau a Guvernului.
(3) Liderii sindicatelor din învatamânt au dreptul de rezervare a catedrei sau a postului, conform Legii cu privire la sindicate si contractului colectiv de munca la nivel de ramura.
(4) De prevederile alin. (1) beneficiaza si personalul didactic trimis în strainatate cu misiuni de stat, cel care lucreaza în organisme internationale, precum si însotitorii acestora, daca sunt cadre didactice titulare.
(5) Personalului didactic titular, solicitat în strainatate pentru predare, cercetare, activitate artistica sau sportiva, pe baza de contract, ca urmare a unor acorduri, conventii guvernamentale, interuniversitare sau între institutii, ori trimis pentru specializare, i se rezerva postul didactic sau catedra, pentru perioada respectiva.
(6) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, în conditiile prezentului articol, se considera vechime la catedra.

Art. 102. (1) Personalul didactic titular, care din proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare stiintifica în tara sau în strainatate, are dreptul la concedii fara plata. Durata totala a acestora nu poate depasi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobarile în aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de învatamânt superior sau, dupa caz, a inspectoratului scolar, daca se face dovada activitatii respective.
(2) Personalul didactic titular poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar sau universitar, o data la 10 ani, cu aprobarea institutiei de învatamânt superior sau, dupa caz, a inspectoratului scolar, cu rezervarea catedrei pe perioada respectiva.
(3) Personalul didactic, care se afla în situatia prevazuta la alin. (1), beneficiaza de prevederile art. 101 alin. (6). Personalul didactic aflat în conditiile alin. (2) nu beneficiaza de prevederile art. 101 alin. (6), cu exceptia celui care a desfasurat activitati de învatamânt sau în interesul învatamântului.

Art. 103. Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu astfel:
a) concediul anual cu plata, în perioada vacantelor scolare, respectiv universitare, cu o durata de cel putin 62 de zile, exclusiv duminicile si sarbatorile legale; în cazuri bine justificate, conducerea institutiei de învatamânt poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauza urmând a fi remunerate pentru munca depusa; normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Învatamântului împreuna cu sindicatele recunoscute pe plan national;
b) perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de catre consiliul de administratie sau senatul universitatii si de sindicatele de la nivelul unitatilor scolare sau universitare, în functie de interesul învatamântului si al celui în cauza;
c) 12 luni de concediu platit, la fiecare 7 ani de predare efectiva la catedra, pentru conferentiarii si profesorii universitari care finalizeaza cercetari, tratate, studii cuprinse în programele de cercetare ale institutiilor de învatamânt superior; esalonarea efectuarii acestui concediu este aprobata de senatul unversitar;
d) 6 luni de concediu platit, o singura data, pentru cadrele didactice aflate la catedra, care redacteaza teza de doctorat sau lucrari în interesul învatamântului pe baza de contract de cercetare sau de editare, cu aprobarea senatului universitar, respectiv a consiliului de administratie al inspectoratului scolar;
e) neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului restant în vacantele anului scolar sau universitar urmator;
f) personalul de cercetare si personalul didactic auxiliar din învatamânt beneficiaza de concediu de odihna stabilit prin lege, la care se adauga un supliment de pâna la 10 zile lucratoare, în functie de calitatea activitatii desfasurate; pentru personalul didactic auxiliar, acesta se efectueaza în afara perioadelor de activitate didactica;
g) personalul didactic aflat în situatiile prevazute la lit. c) si d) nu poate fi încadrat în activitati de cumul sau plata cu ora.

Art. 104. (1) Cadrele didactice titulare care functioneaza în mediul rural si îsi stabilesc domiciliul în localitatea respectiva pot beneficia, la cerere, de 0,1-1 ha pamânt în folosinta. Acestora li se asigura locuinta de catre administratia locala pentru perioada de timp cât lucreaza în acea localitate.
(2) Personalul didactic titular, în vârsta de pâna la 35 de ani, va fi sprijinit, dupa caz, în construirea locuintei proprietate personala, în localitatea rurala unde este titular, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobânda minima, în conditiile legii.
(3) Personalului didactic titular din mediul rural, care nu dispune de locuinta si caruia nu i se poate oferi locuinta corespunzatoare în localitatea unde are postul didactic, i se vor deconta de catre administratia locala cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, la si de la locul de munca.
(4) Institutiile de învatamânt superior pot asigura, integral sau partial, din surse proprii, transportul si cazarea cadrelor didactice care domiciliaza în alte localitati.

Art. 105. (1) Personalul din învatamânt beneficiaza de asistenta medicala în cabinete medicale si psihologice scolare sau în policlinici si unitati spitalicesti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Învatamântului si Ministerul Sanatatii.
(2) Personalul didactic si didactic auxiliar din învatamânt beneficiaza de o compensatie de la bugetul asigurarilor sociale de 50% din valoarea transportului, a cazarii, a mesei si a tratamentului în bazele de odihna si de tratament ale învatamântului si ale sindicatelor, precum si în alte spatii contractate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Contractele colective de munca pot cuprinde compensari din alte surse referitoare la cheltuielile mentionate anterior.

Art. 106. (1) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activitatii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru cresterea si îngrijirea copilului în vârsta de pâna la 3 ani. De acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustinatorii legali.
(2) În caz de deces al unui cadru didactic sau didactic auxiliar, cuantumul ajutorului acordat celor îndreptatiti este de cinci salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurarilor sociale.

Art. 107. (1) Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul de cercetare integrat în catedre, trimis de unitatea sau de institutia de învatamânt la activitati de perfectionare sau la manifestari stiintifice, beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul aflat în deplasare, precum si de plata taxei de participare, în limita fondurilor bugetare alocate acestor activitati si din alte surse, inclusiv din contracte de cercetare stiintifica sau sponsorizari.
(2) Personalul didactic si personalul de cercetare integrat în catedre beneficiaza, în limita fondurilor alocate prin buget sau din fonduri extrabugetare, inclusiv prin contractele de cercetare stiintifica sau sponsorizari, de acoperirea integrala sau partiala a cheltuielilor de deplasare si de participare la manifestari stiintifice organizate în strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al inspectoratului scolar, respectiv al biroului senatului universitar.
(3) Personalul prevazut la alin. (1) si (2) va înainta institutiei de învatamânt, respectiv unitatii, în termenul prevazut de regulament sau de Carta universitara, propuneri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare.
(4) Personalul didactic beneficiaza de reducere cu 50%, pentru 6 calatorii pe an dus-întors, pe mijloacele de transport feroviar, pe liniile interne.
(5) Personalul didactic care se deplaseaza în conditiile prevazute la alin. (1) si (2) beneficiaza de reducere cu 50% pe mijloacele de transport interne.

Art. 108. (1) Cadrele didactice si copiii acestora în vârsta de pâna la 14 ani, care însotesc prescolari, elevi sau studenti în tabere si excursii, beneficiaza de gratuitate privind transportul, cazarea si masa, în conditiile legii.
(2) Copiii personalului didactic sunt scutiti de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învatamântul superior si beneficiaza de gratuitate la cazarea în camine si internate.
(3) Unitatile si institutiile de învatamânt, precum si organizatiile profesionale si sindicale ale cadrelor didactice beneficiaza de gratuitate pentru corespondenta oficiala si expedierea de materiale stiintifice si metodice.

CAPITOLUL II
Drepturile si obligatiile personalului de conducere, de îndrumare si de control din învatamântul preuniversitar

Art. 109. (1) Directorul este conducatorul unitatii scolare si o reprezinta în relatiile cu persoanele juridice si fizice, inclusiv cu administratia si comunitatea locala.
(2) Directorul îsi desfasoara activitatea sub îndrumarea si controlul inspectoratului scolar, fata de care este subordonat.
(3) Directorul este presedintele consiliului profesoral si al consiliului de administratie, în fata carora prezinta rapoarte trimestriale si anuale.
(4) Deciziile directorului se iau în concordanta cu hotarârile consiliului profesoral si cu cele ale consiliului de administratie, potrivit regulamentelor de functionare a acestor consilii si Legii învatamântului nr. 84/1995.
(5) Contractul managerial, deciziile directorului, precum si rapoartele trimestriale si anuale sunt publice.
(6) Directorul coordoneaza si raspunde de întreaga activitate de învatamânt si, dupa caz, de activitatea unitatii subordonate, în fata consiliului profesoral, a consiliului de administratie si a autoritatilor scolare supraordonate.
(7) Directorul proiecteaza si coordoneaza activitatea de dezvoltare a resurselor umane din unitatea scolara respectiva si, dupa caz, din unitatile subordonate.
(8) Directorul coordoneaza utilizarea rationala si eficienta a bazei materiale si financiare a unitatii, asigura dezvoltarea si modernizarea acesteia.
(9) În comunele si orasele mici, cu mai multe unitati scolare, directorul uneia dintre acestea poate primi din partea inspectoratului scolar atributii de coordonare a unor activitati din cadrul celorlalte scoli.

Art. 110. (1) Directorul adjunct îndeplineste atributiile delegate de catre director pe perioade determinate sau pe cele stabilite prin regulamentul de organizare si de functionare a unitatii respective.
(2) Directorul adjunct îsi desfasoara activitatea în subordinea directorului si raspunde în fata acestuia, precum si a consiliului profesoral, a consiliului de administratie si a organelor de control, pentru activitatea proprie, conform fisei postului.

Art. 111. (1) Functia de inspectie scolara este asigurata de corpul inspectorilor scolari ai inspectoratului scolar si de cel al Ministerului Învatamântului si vizeaza:
a) realizarea inspectiei scolare generale, pe obiective, si a inspectiei de specialitate;
b) evaluarea procesului de învatamânt, precum si a activitatilor auxiliare si extrascolare;
c) efectuarea analizei de diagnoza si stabilirea prognozei resurselor umane si materiale specifice;
d) evaluarea activitatilor de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice;
e) evaluarea îndeplinirii contractului de management al directorului unitatii scolare.
(2) Constatarile si aprecierile inspectiei scolare în unitatile de învatamânt se consemneaza în documente de inspectie, potrivit regulamentului de organizare si functionare a inspectiei scoalare, elaborat de Ministerul Învatamântului. Aceste documente se aduc la cunostinta personalului didactic din unitatea respectiva.
(3) Procesele-verbale consemnate de inspectorii scolari în registrele unice de inspectie sunt considerate documente oficiale, cu toate consecintele prevazute de lege.
(4) Inspectia scolara se finalizeaza, periodic, cu studii de diagnoza si de prognoza asupra starii învatamântului, cu concluzii si propuneri pentru executiv si legislativ.
(5) Inspectorii scolari îsi desfasoara activitatea pe baza regulamentului de inspectie scolara si a normelor metodologice, potrivit constiintei profesionale proprii.
(6) Drepturile inspectorilor de la inspectoratele scolare si din Ministerul Învatamântului sunt cele stabilite în titlul IV cap. I din prezenta lege, precum si cele care decurg din regulamentele proprii de organizare si functionare, conform legii.

TITLUL V
Distinctii si premii

Art. 112. (1) Personalul didactic titular cu rezultate excelente în activitatea didactica, educativa si stiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, precum si premii, potrivit legii.
(2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt:
a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler si Ofiter; ordinul se acorda personalului didactic din învatamântul preuniversitar;
b) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler si Ofiter; ordinul se acorda personalului didactic si de cercetare din învatamântul superior;
c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acorda cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebita în învatamânt.

Art. 113. În afara distinctiilor prevazute la art. 112, ministrul învatamântului este autorizat sa acorde personalului didactic si de cercetare din învatamânt urmatoarele distinctii si premii:
a) Adresa de multumire publica;
b) Diploma Gheorghe Lazar, clasele I, a II-a si a III-a, cu acordarea unui premiu de 20%, 15%, respectiv 10% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni; diploma se acorda personalului didactic din învatamântul preuniversitar;
c) Diploma Titu Maiorescu, clasele I, a II-a si a III-a, cu acordarea unui premiu de 25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni; diploma se acorda personalului didactic si de cercetare din învatamântul superior;
d) Diploma Alexandru Rosetti, clasele I, a II-a si a III-a, cu acordarea unui premiu de 25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni; diploma se acorda bibliotecarilor din învatamântul superior.
e) Diploma de excelenta se acorda cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebita în învatamânt; diploma este însotita de un premiu de 20% din suma salariilor de baza primite în ultimele 12 luni.

Art. 114. Distinctiile si premiile prevazute la art. 113 din prezenta lege se acorda în baza unui regulament aprobat de ministrul învatamântului.

TITLUL VI
Raspunderea disciplinara si materiala a personalului didactic, didactic auxiliar, a personalului de conducere, de îndrumare si de control

Art. 115. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum si cel de conducere, de îndrumare si de control din învatamânt raspund disciplinar pentru încalcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de munca, precum si pentru încalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului învatamântului si prestigiului institutiei.

Art. 116. Sanctiunile disciplinare, care se pot aplica personalului prevazut la art. 115, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) observatie scrisa;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de baza, cumulat, când este cazul, cu indemnizatia de conducere, de îndrumare si de control, cu pâna la 15%, pe o perioada de 1-6 luni;
d) suspendarea, pe o perioada de pâna la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinerea gradelor didactice ori a unei functii de conducere, de îndrumare si de control;
e) destituirea din functia de conducere, de îndrumare si de control din învatamânt;
f) desfacerea disciplinara a contractului de munca.

Art. 117. (1) În unitatile învatamântului preuniversitar, propunerea de sanctionare se face de catre director sau de cel putin 1/3 din numarul total al membrilor consiliului de administratie ori ai consiliului profesoral. Acelasi drept îl au si organele ierarhic superioare.
(2) Pentru personalul de conducere, de îndrumare si de control din inspectoratele scolare si din unitatile din subordine, propunerea de sanctionare se face de inspectorul scolar general sau de cel putin 1/3 din numarul total al membrilor consiliului de administratie. Acelasi drept îl au si organele ierarhic superioare.
(3) Pentru personalul din Ministerul Învatamântului prevazut la art. 25 lit. b), precum si pentru cel din unitatile direct subordonate, propunerea de sanctionare se face, dupa caz, de catre ministrul învatamântului, secretarul de stat sau seful ierarhic al persoanei în cauza.

Art. 118. În institutiile de învatamânt superior, propunerea de sanctionare se face de catre seful de catedra, directorul de departament sau de unitatea de cercetare, de proiectare, microproductie, de catre decan sau rector, ori de catre cel putin 1/3 din numarul total al membrilor catedrei, ai departamentului ori ai structurilor de conducere.

Art. 119. (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarii faptei sesizate în scris, audierea celui în cauza si verificarea sustinerilor facute de acesta, în aparare.
(2) Pentru cercetarea abaterilor savârsite de personalul didactic prevazut la art. 115 se constituie comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezinta organizatia sindicala din care face parte persoana aflata în discutie sau un reprezentant al salariatilor, iar ceilalti sunt cadre didactice care au functia didactica cel putin egala cu a celui care a savârsit abaterea. În comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din învatamântul preuniversitar pot fi inclusi si inspectori scolari.
(3) Comisiile de cercetare sunt numite de:
a) consiliul profesoral al unitatii respective, pentru învatamântul preuniversitar;
b) consiliul facultatii sau consiliul departamentului, pentru sanctiunile prevazute la art. 116 lit. a) si b);
c) senatul universitar, pentru sanctiunile prevazute la art. 116 lit. c)-f);
d) consiliul de administratie al inspectoratului scolar, pentru aparatul propriu si pentru conducerile unitatilor direct subordonate;
e) ministrul învatamântului, pentru functiile prevazute la art. 25 lit. b) si pentru conducerile unitatilor direct subordonate.

Art. 120. În cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele si urmarile acestora, împrejurarile în care au fost savârsite, existenta sau inexistenta vinovatiei, precum si orice alte date concludente. Audierea celui cercetat si verificarea apararii acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, desi a fost înstiintat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum si de a da declaratii scrise se constata prin proces-verbal si nu împiedica finalizarea cercetarii. Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa-si produca probe în aparare.

Art. 121. Normele privind componenta, organizarea si functionarea, precum si atributiile colegiului de disciplina de pe lânga inspectoratul scolar, ale colegiului central de disciplina al Ministerului Învatamântului, ale colegiului de onoare al institutiei de învatamânt superior si ale colegiului central de onoare al Ministerului Învatamântului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului învatamântului.

Art. 122. (1) Cercetarea propunerii de sanctionare si comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatarii abaterii, consemnata în condica de inspectii sau la registratura generala a unitatii scolare ori a institutiei de învatamânt superior, dupa caz. Persoanei nevinovate i se comunica în scris inexistenta faptelor pentru care a fost cercetata.

(2) În învatamântul preuniversitar, persoanele sanctionate au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectiva la colegiul de disciplina de pe lânga inspectoratul scolar, pentru sanctiunile prevazute la art. 116 lit. a)-c), si la colegiul central de disciplina al Ministerului Învatamântului, pentru sanctiunile prevazute la art. 116 lit. d)-f).
(3) În învatamântul superior, persoanele sanctionate au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectiva, la colegiul de onoare al institutiei, pentru sanctiunile prevazute la art. 116 lit. a)-d), si la colegiul central de onoare al Ministerului Învatamântului, pentru sanctiunile prevazute la art. 116 lit. e)-f).
(4) Hotarârea acestor colegii se comunica persoanei în cauza în termen de 20 de zile de la sesizare.
(5) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatoresti este garantat.

Art. 123. (1) Sanctiunea se stabileste, pe baza raportului comisiei de cercetare, de catre autoritatea prevazuta la art. 119 alin. (3), care a numit aceasta comisie.
(2) În învatamântul preuniversitar, sanctiunile prevazute la art. 116 lit. a):c) se comunica celui în cauza, printr-o decizie scrisa, de catre directorul unitatii de învatamânt, iar cele de la art. 116 lit. d):f), de catre inspectorul scolar general.
(3) Sanctiunile prevazute la art. 116, aplicate personalului de conducere, de îndrumare si de control, se comunica acestuia de autoritatea care a facut numirea în functie.
(4) În învatamântul superior, sanctiunile prevazute la art. 116 se comunica, în scris, personalului didactic, personalului de cercetare si personalului didactic auxiliar din subordine, de catre:
a) seful de catedra, pentru sanctiunea de la lit. a);
b) decan sau director, pentru sanctiunile prevazute la lit. a)-c);
c) rector, pentru sanctiunile de la lit. a)-f).
(5) Pentru functiile de conducere eligibile din institutiile de învatamânt superior se aplica, fara drept de contestatie, prevederile art. 74 alin. (2) si (3).

Art. 124. În cazul în care cel sanctionat nu a mai savârsit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sanctiunii, îmbunatatindu-si activitatea si comportamentul, autoritatea care a aplicat sanctiunea prevazuta la art. 116 lit. a):c) poate dispune ridicarea si radierea sanctiunii, facându-se mentiunea corespunzatoare în statul personal de serviciu al celui în cauza.

Art. 125. Raspunderea materiala a personalului didactic prevazut la art. 115 se stabileste potrivit legislatiei muncii. Decizia de imputare, precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor si a prejudiciilor se fac de catre conducerea unitatii sau a institutiei cu personalitate juridica al carei salariat este cel în cauza, în afara de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.

TITLUL VII
Pensionarea personalului didactic

Art. 126. (1) Personalul didactic beneficiaza de pensie pentru munca depusa si limita de vârsta, de pensie pentru pierderea capacitatii de munca, de pensie suplimentara si de alte drepturi de asigurari sociale, în conditiile legii.
(2) Membrii de familie pot beneficia, în conditiile legii, de pensie de urmas.

Art. 127. (1) Personalul didactic poate fi pensionat numai la data încheierii anului scolar sau universitar.
(2) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic se poate face si în timpul anului scolar sau universitar, cu aprobarea inspectoratului scolar, respectiv a senatului universitar.
(3) Personalul didactic poate fi pensionat, la cerere, cu 3 ani înainte de limitele de vârsta prevazute de legislatia în vigoare, daca are o vechime în învatamânt de cel putin 25 de ani femeile, respectiv 30 de ani barbatii.
(4) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice, salarizate prin cumul sau prin plata cu ora, dupa împlinirea vârstei de pensionare.

Art. 128. Personalul didactic din învatamântul preuniversitar de stat, cu gradul didactic I sau cu titlul stiintific de doctor, care dovedeste competenta profesionala deosebita, poate fi mentinut ca titular în functia didactica pâna la 3 ani peste vârsta de pensionare la cerere, cu avizul consiliului profesoral al unitatii de învatamânt, exprimat în urma votului nominal deschis si cu aprobarea anuala a inspectoratului scolar.

Art. 129. (1) Profesorii universitari si conferentiarii universitari cu titlul stiintific de doctor pot ramâne în activitate pâna la vârsta de 65 de ani.
(2) La împlinirea vârstei de pensionare, profesorii universitari si conferentiarii universitari cu titlul stiintific de doctor, cu exceptiile prevazute în titlul VIII : Dispozitii tranzitorii si finale, care dovedesc competenta profesionala deosebita, pot fi mentinuti ca titulari în functia didactica, la cerere, cu acordul consiliului facultatii si cu aprobarea anuala a senatului universitar, prin vot nominal deschis, pâna la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Art. 130. Personalul didactic care a desfasurat activitati didactice în conditiile stabilite la art. 128 si 129 beneficiaza de o recalculare suplimentara a pensiei, potrivit legii.

TITLUL VIII
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 131. Personalului didactic titular în învatamânt i se rezerva postul în perioada în care frecventeaza, la cursurile de zi, o forma de învatamânt postuniversitar.

Art. 132. Maistrii-instructori titulari în învatamânt, care au dobândit definitivarea în învatamânt, dar nu îndeplinesc conditiile de studii prevazute la art. 7, pot sa-si pastreze postul numai daca în timp de 8 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi îsi completeaza studiile si pregatirea prevazuta la art. 68 din Legea învatamântului nr. 84/1995.

Art. 133. Absolventii institutiilor de învatamânt universitar de lunga durata, titulari în învatamântul preuniversitar, care nu au promovat examenul de licenta sau echivalentul acestuia, pierd calitatea de titular, daca nu obtin diploma de licenta. Acestia, prin exceptie de la prevederile art. 67 alin. (4) din Legea învatamântului nr. 84/1995, se pot prezenta la examenul de licenta în cel mult doua sesiuni, în decurs de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 134. Personalul didactic de la disciplina "Coregrafie" titular în învatamântul preuniversitar, care a dobândit definitivarea în învatamânt, poate fi mentinut în functie fara a îndeplini conditiile de studii prevazute la art. 7 din prezenta lege. Acesta este obligat sa parcurga pregatirea prevazuta la art. 68 din Legea învatamântului nr. 84/1995. Salarizarea acestui personal se face la nivelul studiilor absolventilor de colegiu.

Art. 135. Pentru institutiile militare de învatamânt, prevazute în cap. X din Legea învatamântului nr. 84/1995, se prevad urmatoarele:
a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar se face prin ordine, regulamente si instructiuni proprii;
b) personalul didactic militar si civil se constituie din personal didactic prevazut în prezentul statut si din corpul instructorilor militari;
c) personalul didactic militar are drepturile si îndatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar în activitate;
d) functiile didactice pentru corpul instructorilor militari, conditiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competentele si responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii;
e) conducerea institutiilor de învatamânt se realizeaza de catre comandanti, care se numesc în functii conform reglementarilor interne; comandantii institutiilor de învatamânt superior militar pot îndeplini si atributiile de rectori ai acestora;
f) perfectionarea pregatirii personalului didactic se realizeaza conform prevederilor prezentului statut si reglementarilor specifice militare;
g) personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari, poate obtine definitivarea în învatamânt si gradele didactice, în conditiile stabilite de prezenta lege.

Art. 136. (1) Disciplina "Religie" poate fi predata numai de personal abilitat, în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Învatamântului si cultele religioase recunoscute oficial de stat.
(2) Personalul de cult, absolvent al învatamântului superior ori al seminarului teologic, cu o vechime de cel putin 5 ani în profesie, care preda în învatamântul preuniversitar disciplina "Religie", este salarizat la nivelul studiilor de profesor, respectiv de învatator, categoria personalului didactic definitiv, cu obligatia ca în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi sa promoveze examenul de definitivare în învatamânt si sa parcurga pregatirea prevazuta la art. 68 din Legea învatamântului nr. 84/1995.

Art. 137. (1) Datele privind situatia profesionala a personalului didactic se consemneaza într-un stat personal de serviciu. Statul personal de serviciu cuprinde date privind starea civila, curriculum vitae, evolutia profesionala si evaluarile periodice. Statul personal de serviciu se actualizeaza, la solicitarea titularului sau a conducerii institutiei ori a unitatii respective. Accesul la statul personal de serviciu este permis titularului si conducatorului institutiei sau al unitatii de învatamânt. În învatamântul preuniversitar, statul personal de serviciu poate fi consultat si de personalul de îndrumare si de control al inspectoratului scolar si al Ministerului Învatamântului.

(2) Statul personal de serviciu se pastreaza dupa cum urmeaza:
a) la inspectoratele scolare, pentru inspectorii scolari; la Ministerul Învatamântului, pentru inspectorul scolar general, pentru inspectorul scolar general adjunct, precum si pentru personalul didactic de îndrumare si de control din minister;
b) la inspectoratele scolare, pentru directorii si directorii adjuncti ai unitatilor subordonate;
c) la unitatile de învatamânt sau la unitatile de învatamânt conexe, pentru personalul didactic si personalul didactic auxiliar din aceste unitati;
d) la institutiile de învatamânt superior, pentru personalul didactic si didactic auxiliar din aceste institutii.

Art. 138. Personalul didactic angajat pe durata determinata beneficiaza de aceleasi drepturi cu personalul didactic titular, corespunzator perioadei lucrate.

Art. 139. (1) Persoanele angajate în învatamânt, provenite din alte sectoare de activitate, care fac dovada ca au profesat în specialitatea înscrisa pe diploma de studii si care ocupa un post didactic în aceasta specialitate, beneficiaza de vechimea în munca, ca vechime recunoscuta în învatamânt, în vederea stabilirii drepturilor salariale.
(2) Cetatenilor români care au lucrat în strainatate în învatamânt sau în cercetare li se echivaleaza integral vechimea în învatamânt. Includerea perioadelor lucrate în strainatate ca vechime în munca se va face conform legislatiei muncii în vigoare.
(3) Pentru personalul didactic care a fost salarizat din alte sectoare de activitate, reconstituirea vechimii în învatamânt se face pe baza evidentelor institutiilor de învatamânt unde a lucrat efectiv.

Art. 140. Se recunosc ca vechime în învatamânt si perioadele determinate de legislatia pensiilor, în care personalul didactic, datorita unor cauze pe care nu le putea înlatura, precum boala, condamnari casate ulterior sau alte situatii, a fost împiedicat sa desfasoare acele activitati care se considera vechime în învatamânt.

Art. 141. (1) Profesorii universitari si conferentiarii universitari fara titlul stiintific de doctor pot sa-si continue activitatea pe posturile pe care le ocupa cel mult 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu exceptiile prevazute la titlul VIII : Dispozitii tranzitorii si finale.
(2) Lectorii universitari/sefii de lucrari fara titlul stiintific de doctor îsi pastreaza postul pe care îl ocupa timp de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Daca în acest interval nu obtin titlul de doctor, pierd calitatea de titular.

Art. 142. Sunt exceptate de la prevederile art. 55 alin. (2), art. 60 alin. (6), art. 129 si ale art. 141 specializarile nominalizate prin ordin al ministrului învatamântului, la care nu se organizeaza doctorat.

Art. 143. Prin exceptie de la prevederile prezentei legi, pentru facultatile autorizate provizoriu, functiile de sef de catedra si de prodecan pot fi ocupate, temporar, si de cadre didactice titulare, cu functia didactica de lector universitar/sef de lucrari, având titlul stiintific de doctor.

Art. 144. Bibliotecarii cu un stagiu mai mic de 3 ani în functie, care nu au absolvit un curs în domeniul biblioteconomiei, pentru mentinerea în functie sunt obligati ca, în urmatorii 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sa participe la un asemenea curs si sa promoveze examenele de finalizare dupa o metodologie stabilita de Ministerul Învatamântului.

Art. 145. Personalul didactic pensionat din învatamânt beneficiaza de asistenta medicala si de acces în casele de odihna si în bazele de tratament ale cadrelor didactice.

Art. 146. În masura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplica celelalte dispozitii din legislatia muncii.

Art. 147. (1) Prezenta lege intra în vigoare la data de 1 septembrie 1997.
(2) Pe aceeasi data, Legea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialista România, publicata în Buletinul Oficial nr. 33 din 15 martie 1969, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.
(3) În termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Ministerul Învatamântului va elabora normele metodologice, regulamentele si instructiunile ce decurg din aplicarea legii, care, de asemenea, se vor publica în Monitorul Oficial al României.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 17 iunie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN

Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 19 iunie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Bucuresti, 12 iulie 1997.

Nr. 128.