5.1. Relevanța proiectului pentru sectorul tematic și modul în care se încadrează în
politica națională în domeniu Prin abordarea temei foarte moderne a interacțiunii gestuale cu sistemele informatice și
robotice, propunerea completează și reunește într-un cadru comun specificul și specializarea cercetărilor originale efectuate anterior de către partenerii din țară si colaboratorii europeni
în ceea ce privește procesarea video, recunoașterea formelor, sistemele de realitate virtuală și augmentată și sistemele de comandă a roboților. Realizarea temei propuse va contribui in mod semnificativ la
atingerea unui nivelul de compatibilitate și competitivitate necesar pentru integrarea în aria europeană de cercetare precum și pentru pregătirea participării la Program CDT Cadru 7 al Uniunii Europene.Propunerea se încadrează în cadrul programului CEEX sub domeniul Tehnologii informaționale și de comunicații, respectiv în aria tematică Robotică, sisteme autonome avansate, competență,
acțiuni, abilități, control, interacții naturale, miniaturizare" prin considerarea temei interacțiunii gestuale naturale pentru interfațarea cu sisteme informatice de tipul realității virtuale și
realității augmentate, respectiv prin asigurarea unei interacții gestuale cu sistemele robotice.
Este vizată asigurarea unor interacții naturale, eficiente și flexibile prin considerarea gesturile ca o modalitate naturală și intuitivă de interacțiune și comunicare. Considerăm totodată
propunerea relevantă în condițiile și constrângerile specifice țării date de cerințele integrarării în aria europeană de cercetare, respectiv de atingerea unui nivel corespunzător din punctul de vedere al
compatibilității și competitivității cercetării naționale cu proiectele și programele Uniunii Europene. Prin posibilele aplicatii ale rezultatelor cercetarii, problematica proiectului este racordată la
ariile tematice promovate prin două mari programe europene:
- proiectul celui de-al VII-lea Program Cadru de Cercetare și Dezvoltare Tehnologică al Uniunii Europene (PC7) pe perioada 2007-2013, referitor la tehnologiile informaționale și de comunicații
- inițiativa Uniunii Europene, i2010 European Information Society 2010.
Realizarea temei va facilita accesul natural la componentele societatii informaționale în beneficiul cetățenilor, mediului de afaceri și administrației.
5.2. Viabilitatea și șansele de succes ale proiectului (ipotezele și riscurile) Estimăm propunerea sistemului de interacțiune cu sistemele informatice și robotice viabilă și realizabilă
în conformitate cu planul și schema de realizare a proiectului, afirmație motivată de realizarile si direcțiile curente de cercetare ale partenerilor:
- studiile realizate în cadrul Universității Suceava în perioada 1992-2005 în ceea ce privește comanda vizuală a sistemelor robotice
, cu implementarea robotului tip braț Hercules
- tezele de doctorat susținute și aflate în curs, adresând teme specifice viziunii artificiale, sistemelor de realitate virtuală, procesării video și sistemelor de comandă robotică
. De remarcat
colaborarea în domeniul interacțiunii gestuale în cadrul sistemelor de realitate virtuală
cu LIFL din cadrul Universite des Sciences et Technologies de Lille în ceea ce privește derularea unei teze de doctorat în cotutelă (drd. Radu Daniel Vatavu, conducători: Șt.Gh.Pentiuc (Universitatea Suceava), Christophe Chaillou (Universite des Sciences et Technologies de Lille):
Achiziția în timp real a gesturilor umane pentru interacțiunea cu sistemele de realitate virtuală, înscriere doctorat 2004; rezultatele proiectelor privind comanda robotică obținute ca urmare
a derulării programelor Socrates în colaborarea dintre Universitatea Suceava și Polytech'Lille)
- studiile realizate în cadrul Centrului de Cercetări în Știința Calculatoarelor
din cadrul Universității Suceava privind sisteme avansate de conducere a proceselor, inteligența artficială, sisteme
distribuite.
Riscuri si soluții alternative Drept riscuri în ceea ce privește realizarea sistemului de interacțiune, trebuie avute în vedere riscurile specifice sistemelor de viziune artificială.
Astfel, în cadrul acestor sisteme există întotdeauna limite ale performanțelor în ceea ce privește acuratețea obținută în cadrul operațiilor de detecție respectiv recunoaștere a obiectelor de interes. Se va
urmări minimizarea erorilor care pot apărea si se estimeaza un procent de 90% în ceea ce privește acuratețea detecției mâinilor și mișcării capului în secvențe video.
Risc |
Soluție alternativă |
Detecția cu insuficientă precizie a posturilor mâinii poate fi cauzată de rezoluția camerelor precum și
de viteza de execuția a gesturilor |
Reconsiderarea unei procesării la o rezoluție video ridicată considerând în mod special o cameră video
care va urmări doar posturile mâinii. Considerații privind poziționarea optimă a acesteia și sfaturi privind viteza de execuție a gesturilor adresate utilizatorului. |
Timpul ridicat necesar procesării în timp real în condițiile analizei corelate a informațiilor
provenind de la 2 camere video |
Se vor considera timpi de interacțiune în pseudo-timp real, coborând procesarea video de la 30 cadre pe
secundă la 15 (15 cadre este suficient pentru a afecta percepția utilizatorului în ceea ce privește o interacțiune naturală cu un timp de răspuns corespunzător). |
|