2. SITUATIA PE PLAN NATIONAL SI INTERNATIONAL LA NIVELUL DOMENIULUI SI A TEMATICII PROPUSE:

La nivel european exista o preocupare intensa pentru sprijinul persoanelor cu dizabilitaţi, in acest sens fiind dezvoltat programul EU Quality of Life and Management of Living Resources.

Proiectul OLP (Ortho-Logo-Paedia) – Project for Speech Therapy [1], finanţat de Uniunea Europeana in cadrul programului mai sus menţionat a demarat in 2002, si este un proiect complex la care colaboreaza Institute for Language and Speech Processing Atena si inca 7 parteneri din domeniile universitar si medical. Scopul proiectului consta in realizarea unui sistem format din trei module (OPTACIA, GRIFOS, TELEMACHOS) capabil de a permite instruirea interactiva a copiilor cu dizartrie (tulburare funcţionala caracterizata prin incapacitatea coordonarii fine a aparatului fono-articulator). Mediul de interacţiune propus este vizual si adaptat virstei subiecţilor (jocuri, animaţii).

Orientari, priorităţi, direcţii, obiective cunoscute

Prioritatile pe plan international in domeniu constau in dezvoltarea de sisteme informationale care sa permita elaborarea unor trasee terapeutice personalizate.

Se au in vedere urmatoarele directii principale

• realizarea unor sisteme expert capabile de a personaliza ghidurile terapeutice la evolutia copilului
• evaluarea motivatiei si progreselor realizate de copil

Stadiul existent, rezultate semnificative

Pina in prezent singurele rezultate facute publice sunt articole stiinţifice [2] elaborate pe marginea acestui subiect cercetarile derulindu-se in continuare.

Un proiect de interes pentru domeniul propus spre studiu este STAR (Speech Training, Assessment, and Remediation) [3], demarat in 2001. Este inca in faza de dezvoltare. Partenerii (AI. duPont Hospital for Children si University of Delaware) au ca obiectiv realizarea unui sistem capabil de a recunoaste iniţial foneme, iar ulterior fraze. Tot acest grup de cercetare pune la dispoziţie un sistem de generare a vocii (denumit ModelTalker) precum si aplicaţii tip open source pentru prelucrarea semnalelor audio.

Pe plan internaţional trebuie menţionat sistemul Speechviewer III dezvoltat de IBM [4], creeaza o imagine interactiva si atractiva a vorbirii, pe masura ce utilizatorii  exerseaza un anumit aspect al vorbirii, de exemplu nivelul vocii, sau forme mai complexe in vorbirea curenta. Instrumentul ICATIANI dezvoltat de TLATOA Speech Processing Group, CENTIA Universidad de las Américas, Puebla Cholula, Pue., México utilizeaza sunete si grafica computerizata pentru exersarea pronunţiei limbii spaniola-mexicana (Kirschning, 2003). Lecţiile explica pronunţarea sunetelor utilizind expresia feţei, cu accent pe precizarea punctelor de articulaţie si poziţia buzelor. Sistemul include feţe animate. Fiecare dintre ele arata modul de pronunţare a unei vocale ce trebuie exersata. Aceeasi imagine a feţei ofera feedback-ul la raspunsurile corecte sau gresite ale copilului. Astfel, daca pronunţia copilului se potriveste cu sunetul cerut de sistem, acesta il recompenseaza printr-un zimbet, sau afiseaza o faţa suparata, in cazul in care pronunţia a fost gresita.

Rezultate semnificative obţinute şi modalităţi de aplicare

In general, la nivel naţional a fost pus puţin accent pina in prezent pe terapia asistata a copiilor cu tulburari de expresie lingvistica si mai mult pe domenii de tradiţie precum recunoasterea vocii, sinteza vocii si autentificare vocala. Trebuie remarcate totusi cercetarile dezvoltate de Facultatea de Psihologie si Stiinţe ale Educaţiei din cadrul Universitaţii "Al. I. Cuza" Iasi sub coordonarea doamnei Iolanda Tobolcea. Aceste cercetari au dus la obţinerea unui soft de instruire asistata cu feed-back utilizabil in cazul tulburarilor de ritm (bilbiiala).

Cele citeva programe de instruirea asistata existente la nivel naţional sunt majoritatea fara feed-back. Metodele utilizate la ora actuala in logopedia romineasca sunt bazate aproape exclusiv pe munca individuala cu fiecare copil. Realizarea unui sistem de asistare cu feed-back a copiilor cu dislalie ar reprezenta o premiera la nivel naţional. Softurile dezvoltate in strainatate pe acest domeniu sunt relativ scumpe (500$-1500$) si de cele mai multe ori sunt inaplicabile in România datorita specificului fonematic al limbii romine.

Concluzionind, cercetarile la nivel mondial desi existente nu sunt specifice limbii romane, iar cercetările de la nivel naţional, mai puţin dedicate tulburarilor de vorbire, se afla in stadii incipiente.

Privitor la Sistemele de tip SoC (solutie aleasa de noi pentru dispozitivul mobil) se constata existenta a doua mari categorii:

§ - SoC ce sunt descrise intr-unul din limbajele HDL folosite (Verilog sau VHDL) (de exmplu Wishbone System6800/01, System09 sau C-NIT processor)

§ - SoC ce pot fi implementate folosind orice tip de FPGA, CPLD sau ASIC si SoC comerciale (putem aminti familia TriCore produsa de Infineon Gmbh ce are urmatoarele interfeţe implementate: controler Ethernet, interfaţa USB 1.1, interfaţa MultiCAN, 3 interfeţe seriale, interfaţa IIC, 2 interfeţe de mare viteza Micro Link).

§ In Universitatea Stefan cel Mare Suceava sunt preocupari in domeniul sistemelor SoC, finalizate cu cateva realizari obtinute in cadrul a doua teze de doctorat conduse de dl. prof.dr.ing. Adrian Graur.

• copii afectati cu tulburari de pronuntie
• profesorii logopezi