GRIDNORD
	Aparitii in presa

DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNICĂ A PROIECTULUI

Scurtă prezentare a realizărilor în domeniul ST precizat, la nivel naţional şi internaţional

Conceptul de grid a fost consacrat prin lucrarea [1] a lui Ian Foster şi Carl Kesselman ca fiind arhitecturile, protocoalele şi seturile de programe utilitare care permit coordonarea resurselor distribuite de calcul si de stocare a datelor. Cei doi autori, consideraţi ca fiind fondatorii acestui concept, doreau ca publicul să aibă un acces transparent la resurse distribuite. O definiţie concisă, orientată din necesitate spre practică este dată în lucrarea [2]  unde Gridul este considerat o infrastructură distribuită şi reconfigurabilă, reprezentând o modalitate flexibilă, securizată de a coordona punerea în comun a resurselor de calcul a diverselor colective dinamice formate din persoane, instituţii sau organizaţii virtuale.

Figura 1

Accesul la aceste resurse este permanent şi independent de locaţie, Resursele partajate oferă capacităţi de calcul şi stocare a datelor, instrumente software, informaţii, care sunt utilizate pentru rezolvarea unor probleme deosebit de complexe, imposibil de rezolvat pe un singur calculator.

Ca exemplu de astfel de aplicaţii pot fi menţionate cercetările nucleare conduse de CERN, (Centre Europeenne pour la Recherche Nucleaire) Geneva  unde pentru rezolvarea unei probleme este utilizată cooperarea a zeci de  mii de sisteme de calcul [4]. La fel ca şi în cazul impunerii termenului de  "www",  CERN Geneva este unul din susţinătorii fervenţi ai conceptului de Grid Computing.

În acest concept realizarea unei procesări distribuite eficiente la scară globală este posibilă doar datorită progreselor obţinute în implementarea reţelelor publice de mare performanţă [5] care ar trebui integrate într-un "World Wide Grid".  În această viziune utilităţile software vor fi răspândite ca şi electricitatea (de unde şi numele de grid) deservind locuinţe şi companii situate pe tot cuprinsul Uniunii Europene. În mod concret trebuie realizat un sistem de coordonare a unor resurse, însă fără utilizarea unui control centralizat, pe baza unor protocoale şi servicii de calitate.

Orice grid se bazează pe două arhitecturi esenţiale: una orientată pe protocoale şi alta orientată spre servicii.

În figura 1 se prezintă schematic un grid care pune în comun resurse diverse; cluster-e de calculatoare, inclusivi supercomputere, reţele care stochează date, Internet şi alte reţele. Utilizatorii care pot accesa aceste resurse, heterogene din punct de vedere hardware şi software, pot fi persoane care folosesc un acces mobil sau calculatoare montate în locuinţe şi care accesează resursele prin mijloace cablate sau companii care solicită resursele gridului prin intermediul calculatoarelor din reţelele locale proprii. Între aceşti utilizatori şi resurse există un strat numit Grid Middleware ale cărui responsabilităţi constau în ascunderea infrastructurii de bază, asigurând astfel transparenţa utilizării resurselor, autentificarea între sisteme, securizarea accesului, utilizatorilor şi resurselor. Printre pachetele de middleware se remarcă Middleware Globus Toolkit, creat de grupul Globus [6] din care fac parte şi Ian Foster şi Carl Kesselman, dar şi pachetul European Data Grid Toolkit.
     Tehnologiile grid sunt in atentia marilor firme de software precum Microsoft (prin pachetul .NET se oferă servicii compatibile), ORACLE (griduri de date), IBM (dezvoltarea de pachete utilitare şi iniţiative de suporrt academic), SUN (programe utilitare). Spre exempu, IBM introduce capabilităţi Grid Computing în cea mai nouă versiune WebSphere şi propune programul Equinox de sprijin al mediului academic [7]. Se preconizează ca în 2008 să fie lansată prima v ersiune de Linux având înglobate facilitatile pentru Grid.
      Privitor la programele utilitare pentru grid se poate observa o tendinţă manifestă de a extinde grupul utilizatorilor de grid către cele mai diverse domenii, inclusiv economic şi social, prin integrarea programelor specifice de prelucrare paralelă şi distribuită cu tehnologiile web şi tehnicile de management al cunoştinţelor.

Proiecte europene şi naţionale
În Europa un rol important îl deţine Proiectul GÉANT [8] care integrează 26 de reţele naţionale de cercetare, dar mai sunt de menţionat  şi alte proiecte importante [9], cum ar fi proiectul Grid EGEE (Enabling Grids for E-Science in Europes) [10]. Reţeaua SEE-GRID îşi propune furnizarea unei infrastructuri grid cercetătorilor din sud-estul Europei prin care să poată accede la iniţiativele Grid europene şi mondiale prin stabilirea unor reţele interoperabile care să extindă Zona de Cercetare Europeana (European Research Area - ERA) în regiunile lor.
În România a fost înfiinţat în 2002 Consortiul RoGRID [11] la initiativa Ministerelului Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor  si a Ministerului Educatiei si Cercetarii, cuprinzând ca membri fondatori au fost : ICI, Politehnica si Universitatea din Bucuresti, IFIN  si INCAS.
In februarie 2006 Co nsortiul RoGRID impreună cu Ministerul Educatiei si Cercetarii au definitivat strategia de dezvoltare a Gridului in Romania.
Se cuvine să menţionăm şi proiectele europene şi naţionale care au fost consultate în elaborarea acestei propuneri: proiectul EU-NCIT [12] al Institutului Naţional de Tehnologia Informaţiilor (UPB),  Gridul academic pentru aplicaţii complexe al Universităţii Tehnice Iaşi şi proiectul GRID –SINRED, Universitatea Bucureşti şi ICI Bucureşti.

BIBLIOGRAFIE

[1] Ian Foster, Carl Kesselman, The Grid - Blueprint for a new computing infrastructure, Morgan Kaufmann, 1999.  
[2] Ian Foster, Carl Kesselman, and Steven Tuecke, The Anatomy of the Grid: Enabling Scalable Virtual Organizations, http://www.globus.org/research/papers/anatomy.pdf
[3] http://gridcafe.web.cern.ch/gridcafe
[4] Fran Berman, Geoffrey Fox, Tony Hey (editori), Grid Computing. Making the Global Infrastructure a Reality, John Wiley & Sons, 2003 (ISBN 0470853190).
[5] Richard S. Morrison, Cluster Computing Architectures, Operating Systems, Parallel Processing & Programming Languages, format electronic, sub licenta GNU, 2003.
[6] http://www.globus.org
[7] http://www.ibm.ro
[8] Proiectul GÉANT – http://www.dante.net/server/show/nav.007
[9] http://cordis.europa.eu/ist/grids/projects.html
[10] http://www.eu-egee.org
[11] www.rogrid.ro
[12] Integrating and Strengthening the European Research Area, EU-NCIT, Project EU- FP6-2004-ACC-SSA-2
[13] Proiectul CEEX "GRID Academic pentru aplicatii complexe", contract: 74 CEEX-II03/31.07.2006, coo rdonator Universitatea Tehnică Iaşi, http://www.tuiasi.ro
[14] Proiect CEEX- Sistem naţional de management al resurselor digitale în ştiinţă şi tehnologie, bazat pe structuri GRID – SINRED, coordonator Universitatea Bucureşti

Obiectivele generale şi specifice ale proiectului

Obiectiv principal

€ Modernizarea infrastructurii CDI existente în Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava, Centrul de Cercetare în Ştiinţa Calculatoarelor (recunoscut de CNCSIS), prin crearea unui site GRID de înaltă performanţă.

Principalul obiectiv al acestui proiect este construirea unui site GRID care va fi compatibil cu proiectele finanţate din Programele Cadru Europene.

Cerinţele pentru acest grid sunt de minim 72 de procesoare cu o putere de calcul de aproximativ 72 kSI2K şi o capacitate de stocare de circa 7 Tb. Alte facilităţi includ întreţinerea uşoară, salvarea de siguranţă a datelor, sursele de alimentare de siguranţă, climatizarea (pentru detalii privind echipamentele a se vedea formularul A2.3).

Datorită înaltelor performanţe ale echipamentelor ce vor fi achiziţionate gridul ce va fi realizat va fi integrat in alte medii GRID.

    Principalii beneficiari potenţiali ai investiţiei vor fi unităţile de CD şi instituţiile de învăţământ superior de drept public care îşi desfăşoară activitatea în partea de nord a ţării.

Obiective derivate

•   dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin extinderea infrastructurii CD existente, cluster-ul de 32 de noduri din laboratorul "Programarea sistemelor distribuite" creat în cadrul ac ţiunii  "Laboratoare de licenţă" al MEC în universităţi.
•   Îmbunătăţirea capacităţii de cercetare şi a capacităţii de a utiliza şi oferi servicii ştiinţifice şi tehnologice specializate pentru domenii de înaltă tehnologie, Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava prin interconectarea GRIDULUI cu alte GRIDURI din ţară (U.T. Iaşi, U.P. Bucureşti) şi străinătate.
•   Creşterea gradului de utilizare a infrastructurii publice de cercetare: extinderea structurilor de cercetare cu utilizatori multipli, atît a gridului ce va fi creat în Universitatea Suceava, cât şi a gridurilor cu care se va interconecta

Schema de realizare, rolul şi responsabilităţile fiecărui participant (în acord cu Planul de realizare a proiectului-formularul A3.1).

Universitatea  "Ştefan cel Mare" Suceava, în calitate de unic partener este responsabilă de desfăşurarea tuturor activităţilor proiectului (conform Anexei nr. 1 la HG 1579/2002):

  i) Construcţie, dezvoltare instituţională şi excelenţă tehnologică: echipamente pentru cercetare-dezvoltare şi părţi ale acestora

- studii pentru obiective de investiţii (cluster de 72 de calculatoare),
- achiziţii de echipamente CD inclusiv montaj (clusterul, hardware şi software),
- punere în funcţiune,
- instruire personal,
- achiziţia de materiale consumabile pentru perioada de garanţie

  ii) Contractarea unor servicii consultanţă/asistenţă tehnică, expertize, audit, inclusiv cel cerut de ANCS.
iii) Rea lizarea unei pagini „web" specializate, în limbile română şi engleză, unde se vor prezenta toate informaţiile privind infrastructura achiziţionată, programul prin care a fost finanţat şi modul de utilizare de către terţi.

Modalităţi de utilizare a rezultatelor proiectului (estimarea rezultatelor aşteptate, beneficii preconizate), potenţiali beneficiari, atragerea tinerilor

Prin realizarea acestei investiţii se vor obţine următoarele rezultate care concordă cu efectele aşteptate de la PNCDI 2:

• creşterea numărului de unităţi de CD care beneficiază de echipamente, aparatură performantă de cercetare de vârf  (Universitatea Suceava şi potenţialii beneficiari naţionali care se vor conecta la grid)
• prin interconectarea gridului cu alte griduri europene, Universitatea Suceava şi potenţialii beneficiari din nordul ţării vor "beneficia de acces la infrastructuri şi baze de date şi informaţii de specialitate".
• în echipa de realizare a acestui proiect au fost atraşi tineri doctoranzi şi cadre didactice. Acestia se vor forma pe parcursul acestui proiect de investiţie pentru managementul „proiectelor de creare şi consolidare a infrastructurii de CD".
• Universitatea Suceava va dezvolta oferta sa de servicii de înaltă tehnologie având de oferit un cluster şi un grid performant împreună cu serviciile ce vor fi implementate.
• Creşterea numărului şi a importanţei colaborărilor internaţionale prin integrarea gridului în alte griduri europene similare.
• prin faptul că şi unei universităţi de măprime medie (circa 11.000 studenţi) i se va da posibilitatea achizionării unei arhitecturi de calcul de înaltă performanţă, se va contribui astfel la "promovarea eticii şi egalităţii de şanse în cercetare".

Rezultatele obţinute vor fi estimate prin indicatorii de rezultat care reflectă rezultatele directe ale investiţiei în CDI:

Indicatori	Cuantificare
1. Investiţii noi în infrastructura CDI	2 000 000 lei
2. Gradul mediu de utilizare a echipamentelor CDI	100 %
3. Valoarea investiţiei în infrastructură şi servicii de comunicaţii	2 000 000 lei
4. Număr de entităţi susţinute pentru creşterea capacităţii de ofertare           a serviciilor de experiment (inclusiv potenţialii beneficiari)	10
5. Număr de articole şi comunicări ştiinţifice	2
6. Număr de proiecte de studii prospective	1
7. Număr de proiecte / participanţi în proiecte internaţionale finanţate	1

La activităţile proiectului participă 4 tineri doctoranzi. Gridul va fi utilizat pentru dezvoltarea de disertaţii la programul de masterat Stiinta si ingineria calculatoarelor.

Pre cizări privind repartizarea drepturilor de proprietate/ acces între partenerii de proiect.

Toate drepturile de proprietate intelectuală asupra cercetărilor efectuate pe acest GRID revin entităţilor de cercetare autoare.

Diseminarea rezultatelor condiţiile de acces pentru terţi (program de acces, documentaţii disponibile, condiţii/ costuri de acces, personalul care asigură utilizarea etc.).

Diseminarea rezultatelor se va face prin publicarea de articole (Activitatea III.4), prin informări ale mass-media, prin pagina web a proiectului (Activitatea I.2) şi prin organizarea unui colocviu după interconectarea gridului cu alte griduri naţionale şi europene (Activitatea III.5)

La grid vor avea acces gratuit toate instituţiile de învăţământ de drept public. Cu partenerii privaţi se vor stabili contracte de furnizare de servicii.

Modul în care investiţia conduce la implicarea în proiecte internaţionale/europene.

Gridul realizat va fi compatibil cu proiectele finanţate din Programele Cadru Europene. GRIDUL va fi integrat in alte medii Grid europene.

În acest mod, prin GRID-ul puternic şi resursele de calcul de înaltă performanţă pe care  Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava le va putea oferi cercetării europene, Universitatea Suceava deveni un partener credibil şi căutat în proiectele de cercetare europene.  Resursele de care va dispune vor fi deosebit de interesante deoarece va fi vorba de o dotare nouă, realizată cu echipamente de ultimă generaţie.

	[Proiect] [Relevanta] [Descriere] [Impact] [Management] [Plan] [Resurse] [Echipa] [Echipamente]